Casting la cimitirul din Paşcani pentru o nouă serie din “Întoarcerea morţilor vii”

Scandal monstru la cimitirul din Paşcani, unde câţiva cetăţeni au reclamat că le-au dispărut morţii din morminte, fiind înlocuiţi cu alţii, mai proaspeţi. Protopopul de Paşcani, Pavel Postolachi, zice că unul dintre morţii vechi a dispărut pentru că i s-au topit oasele. Încolţit de rudele unuia dintre morţii dispăruţi, Postolachi a găsit o soluţie năucitoare: „Îl scoatem pe ăsta nou şi ţi-l punem înapoi pe al tău”. În încercarea de a elucida misterul, Bârfa de Iaşi a strâns câteva declaraţii de la diverse persoane care au legătură cu acest caz înfiorător.

Vasile Coşcovanu, paznicul cimitirului: Era noapte. Cred că joi, că atunci am luat leafa. Îmi potoleam setea cu un PET de agheazmă din hamei. Când colo, aud chicote şi buşeli. M-am uitat în jur şi-am înlemnit. Se sculase un mort care se hlizea la mine. Îmi zice: Nea Vasile, nu mai pot, dar iarba asta mă gâdilă de mor de râs! Vigilent, i-am spus: Râdem, glumim, da’ nu părăsim incinta! S-a potolit şi s-a băgat la loc. Acu’, nu ştiu, eu am mai lipsit după aceea, că m-am dus să ud nişte platani. O fi plecat oleacă, că tot era deschis la non – stop.

Mitică Marcu, vânzător magazin non – stop: Da, ţin minte că a apărut la un moment dat unul beat mort. Mi-a zis să-i dau o tărie, că cică i-a intrat frigu’n oase. Apoi mi-a zis că cică să-i dau pe datorie, că n-are bani la el. Eu sunt omenos, îi aştept cu banii pe cei sărmani. Cetăţeanu’ a fost corect. Mi-a lăsat o mână garanţie. Noroc că a băut doar vreo două beri, că dacă lua o sticlă de vin trebuia să mai pună un femur şi-o jumate de pelvis. Apropo, domnu’ reporter, dacă nu aveţi bani să plătiţi păhăruţul ăsta de coniac, am văzut că aveţi un inelar drăguţ…

Sava Maricel, poliţist comunitar: Tocmai îmi făceam rondul de noapte, mai precis mă învârteam în cerc într-un perimetru pătrat. Practic, circumscriam un cerc în interiorul unui pătrat. Tocmai când voiam să încerc o bisectoare către bufetul gării, am văzut o umbră traversând neregulamentar, pe culoarea roşie a semaforului. Bine, semaforul nu funcţiona, dar eu deja vedeam roşu în faţa ochilor. Imediat, am stabilit un triunghi de observaţie, încercuind suspectul cu cercuri concentrice faţă de un punct care era chiar suspectul, dacă mă-nţelegeţi.Mă scuzaţi, eu mă fac mai bine înţeles în scris, mai ales la procesele verbale. Da’ chiar, de ce i se zice verbal, dacă e scris?Aşa e că v-am încuiat? Eu ştiu, da’ nu vă zic. Acum, circulaţi, vă rog!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *