Cotroceni, mon amour. Tragicomedie prezidenţială (IV)

Actul IV

Scena 1
Buncărul militar, într-o lumină slabă. Victor Ponta şi Liviu Dragnea sunt aşezaţi în jurul unei mese pe care se află împrăştiate registre contabile, caiete, calculatoare de buzunar, capsatoare, creioane chimice. Amândoi poartă şepcuţe şi mânecuţe de contabil şi scriu de zor în registrele imense.

Ponta: Un microbuz şcolar la Giurgiu, două în Dâmboviţa, unul în Gorj.
Dragnea: Hmm… Giurgiu, da, verificat! Livrat ieri dimineaţă. La Dâmboviţa am trei!
Ponta: Prea multe. Taie unul şi trimite-l la Gorj. La Iaşi câte am dat?
Dragnea: Două.
Ponta: Mai bagă unul. Vezi că ieri, doar la Iaşi, vreo 13 primari au trecut la PSD. E nevoie de capacitate mare de transport, să-i putem culege de pe traseu.
Dragnea: Bun aşa. Cu Facebookul ce facem?
Ponta: Păi, ce putem face pe Facebook? Comentăm, nu?
Dragnea: Da, dar nu prea mai avem ce, că Halep e cam fumată deja. Am văzut o ştire, tot din tenis, cică echipa noastră de Cupa Davis a câştigat nişte meciuri şi rămâne în zona Euro – Africană.
Ponta: Şi ce să felicit aici? Dacă intrau în Schengen, da, dar aşa, în Africa? Lasă, mai bine mergem tot cu Halep, are potenţial!

Dragnea se ridică de la masă, aprinzându-şi o ţigară. Se apropie de peretele cu AMR – ul lui Băsescu. Priveşte atent liniile trasate cu creta.

Dragnea: Băi, iar a şters femeia de serviciu o linie de la amereul ăstuia! Incredibil, băsiştii ăştia sunt înfiltraţi peste tot.

Dragnea ia creta şi trage apăsat o linie pe perete.

Dragnea: Amere cincizeci şi cinci, Băsescule!

Scena 2
Restaurantul Cocoşul de Aur, în plină forfotă. Pe un banner atârnat deasupra orchestrei scrie cu litere mari, sclipitoare: Bal Mascat Prezidenţial – 2014! În sală, dansând, tot felul de personaje costumate în arlechini, vampiri, vrăjitoare, clovi, toţi cu diferite măşti. Într-un colţ, Băsescu, costumat în pirat o trage deoparte pe Elena Udrea, îmbrăcată în Cenuşăreasa.

Băsescu: Nuţi, eu sunt, Traian.
Udrea: Ştiu, berbecule. Ce să-ţi spun, te-ai costumat foarte original! Vezi că ţi-ai pus plasturele pe ochiul bun.
Băsescu: Nu mă enerva. A sosit momentul să-l deconspirăm pe ofiţerul spion sub acoperire! Eu cred că-i Macovei, dar cum s-o găsim în mulţimea asta?
Udrea: Trebuie să fie deghizată în Mandela. Ăsta e negru, nu? La naiba, toţi sunt negri!
Băsescu: Normal, pentru că e întuneric!

Brusc, se aprinde lumina. Un vampir îşi pune mâinile pe faţă, începând să urle.

Vampirul: Cum, eu nici n-am început bine emisiunea şi deja e dimineaţă? Ah, nici nu ştiţi ce-aţi pierdut, oameni buni!
Băsescu: Tacă-ţi gura, Diaconescule, că-ţi dau imediat o ştire în exclusivitate! L-am descoperit pe ofiţerul acoperit! Iată-l, e maurul!

Băsescu smulge masca unui personaj deghizat în Othello, descoperind figura lui Johannis vopsită cu cremă neagră.

Udrea (aplaudând): El e, negrul de Mandela!
Johannis: Nein, sunt Johannis!
Udrea: Dar eşti negru ca Mandela, care e negru ca Macovei!
Băsescu: Taci, Nuţi, că negru e şi Obama. Vrei să mă bagi într-un scandal internaţional? Gata, ştiu cum să o găsesc pe Monica.

Băsescu ia de pe masă două pahare de whisky pe care începe să le ciocnească uşor. Se lasă tăcere, auzindu-se doar clinchetul paharelor. În încăpere intră un personaj costumat în Scooby Do. Merge în patru labe, apropiindu-se cu limba scoasă de Băsescu. Acesta îi rupe costumul, de sub care apare Blaga.

Blaga (dând dezamăgit din labe): La naiba, Traiane, am crezut că dai semnalul unificării dreptei!

Scena 3

Interiorul barului ieşean Libertatea 89. O lumină chioară, câteva mese năpădite de muştele risipite pe paharele năclăite. Într-un colţ, Monica Macovei şi Mihai Răzvan Ungureanu, cu o sticlă de coniac în faţă.

Macovei: Mă bucur că m-ai invitat aici, Mihăiţă. În sfârşit, un colţ de libertate şi intimitate.
MRU: E un local renumit în Iaşi, cu un brand revoluţionar. Doar pentru asta am luptat amândoi, nu?
Macovei: Absolut! Acum, fie vorba între noi, Mihăiţă, cum de ţi-ai dat seama că eu sunt ofiţeraşul sub acoperire de care spunea Băsescu?
MRU: Nu pot să-ţi spun asta, Monica, e secret profesional.
Macovei: Hai că mai dau un rând. Fii sincer cu mine. Cum de m-am dat de gol?
MRU: Traian te-a dat în gât. Nu putea suporta gândul că o femeie poate pune cuburile de gheaţă în whisky cu o mai mare dexteritate decât a lui.
Macovei: Nerecunoscătorul! După ce că eu i-am dat moca o reţetă de rom jamaican!
MRU: Îmi pare rău, dar e posibil ca totul să ţi se tragă de la EBA. Hai, mai dai rândul ăla sau mă duc acasă?
Macovei (se ridică milităros, privind în jur): Ba stăm aici! Libertatea, te iubim, ori învingem, ori ne matolim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *