Bârfe cu lipici, citiți-le de-aici. Reftorul Brânză are ceva gânduri de mărire politică?

barfa

Distracție mare când privești la reftorii universitari de la Iași. E o goană nebună după imagine publică. V-am povestit deja despre reftorul din Copou care este cel mai curtat personaj pentru a intra în viața politică a urbei. Dar, la fel de atent cu imaginea sa reflectată în presă, este și reftorul din Tudor, injinerul Brânză. Nu există un simplu gest care să nu fie însoțit de articole elogioase. Zici că politehnica e cea mai tare din parcare. Și-atunci, ne punem firesc întrebarea care-i ținta domnului reftor? Pur și simplu vrea să întrețină și să-și întărescă poziția pe care o are, eventual cu un al doilea mandat sau vrea chiar să intre și el în ringul politic? Pentru un răspuns corect trebuie să facem o operațiune de supraveghere a personajului. Revenim.

Ce pana mea face senatoarea liberală? Apropos, mai știe cineva ceva de madam Sacâz? Cum care madam? Hai, bre, deja ați uitat scânteia care a reaprins liberalismul ieșean toamna trecută în campania electorală? Da, despre ea este vorba, despre senatoarea cu pană la pălărie. A venit la noi, ne-a privit de sus, de la înălțimea locului 1 de la Senat, și-a luat mandatul și dusă a fost. N-a mai privit în urmă. A, din când în când mai pune mici nimicuri pe pagina-i de Facebook. Dacă nu vă reamintiți cum arată, dați repede o căutare pe google. Măcar să-i rețineți figura, iar dacă peste trei ani jumătate se va întoarce pe listele de la Iași, s-o trageți de mânecă și să-i bateți obrazul. Sau poate se mobilizează acum exemplar și rupe gura târgului cu câteva proiecte capitale pentru noi. Hai s-o monitorizăm!

În spitale, ca în bazar: N-am mai pomenit așa ceva. Zilele trecute am făcut un raid pe la mai multe spitale din Iași și ne-am îngrozit. Grupuri sanitare infecte, mizerabile, care arată chiar mai rău decât la crâșmele din gară. Nicio regulă de igienă nu era respectată. Vorba aia, vii în spital c-o boală și pleci cu trei. Dar și mai deranjat au fost micii comercianți ambulanți care se plimbau prin saloane ca la ei acasă. Vindeau hârtie igienă, șervețele, pijamale (bineînțeles că toate erau la suprapreț) fără să-i ia nimeni la întrebări. Ba, dimpotrivă, senzația noastră e că aceștia erau în deplină cârdășie cu personalul sanitar și administrativ din respectivele spitale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*