Efectele nocive ale centralelor de apartament

Cât de periculoase pentru sănătatea noastră sunt centralele termice de apartament? „Evacuarea gazelor arse de la microcentralele termice prin pereții exteriori ai blocului este egal cu a pune oamenii să respire zi și noapte la țevile de eșapament ale mașinilor”, este concluzia academicianului prof. univ. dr. Gheorghe Benga într-o prezentare făcută recent la Iași.

Problemă majoră
Această concluzie s-a desprins după realizarea unui studiu. „Centralele de apartament determină o poluare arhitecturală a fațadelor blocurilor, în plan estetic, însă mai grave sunt consecințele poluării aerului prin combustie, care a ajuns o problemă majoră de sănătate publică. După 15 ani de cercetări în domeniu, am ajuns la concluzia că poluarea de lungă durată cu produse de combustie afectează parametrii funcției pulmonare, scade capacitatea de muncă și de efort și duce la îmbolnăviri acute, prin scăderea rezistenței organismului”, a declarat academicianul Gheorghe Benga.

Radicali liberi
Acesta a insistat asupra efectelor negative, pe termen lung, asupra vieții umane în urma folosirii centralelor de apartament pe bază de gaze naturale. „Arderea gazelor naturale în aer produce inevitabil radicali liberi. Nu există boală în care să nu fie implicați radicalii liberi: boli cardiovasculare, respiratorii, hepatice, gastrointestinale, diabet, bolile sistemului nervos, ale rinichiului precum și cancer”, a subliniat academicianul Gheorghe Benga.

Argumente
Astfel, a fost realizat un studiu. Cât poluează sistemul centralizat vs centralele termice de apartament? Acesta a fost realizat de Econova, la solicitarea Veolia, care a comparat emisiile generate de centralele termice de apartament cu cele generate de sistemul centralizat de distribuție a energiei termice în Municipiul Iași. „Cel mai bun scenariu din punct de vedere al influenței asupra calității aerului din Municipiul Iași este cel în care necesarul de energie termică este asigurat doar de sistemul centralizat. Emisiile sunt evacuate în aer prin surse fixe dirijate şi controlate, la înălţimi mari: 70 m în cazul CET I şi 164 m în cazul CET II. Sursa principală CET II este amplasată la distanţă relativ mare de zona dens populată a municipiului Iaşi. Dispersia poluanţilor în atmosferă este facilitată, iar pana de poluant se deplasează la distanţe şi înălţimi mari faţă de sursă. Astfel, la nivelul receptorilor pe întreaga zonă studiată, se înregistrează concentraţii în poluanţi relativ mici”, a explicat evaluatorul Fănel Apostu.

Poluanții stagnează
În schimb, sursele de emisie ale centralelor de apartament se comportă ca surse de suprafaţă, nefiind dirijate. Emisiile acestora sunt distribuite pe întreaga suprafaţă a municipiului Iaşi, iar poluanții stagnează pentru perioade mai mari de timp.

Cu observatori
Obiectivitatea studiului a fost garantată de Veolia și prin cooptarea de observatori externi, independenți, care au supravegheat colectarea datelor. „Recunosc că inițial am fost sceptică, pentru că fostul CET Iași m-a îndreptățit să fiu așa. Dar la Veolia am descoperit oameni care mi-au dat încrederea că se poate și altfel. Centralele individuale au un impact considerabil asupra mediului. Acum avem oportunitatea să ne informăm, așa că trebuie să profităm și să luăm decizii în cunoștință de cauză”, a afirmat Alexandrina Dinga, observatorul independent cooptat pentru realizarea studiului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *