Radu Terinte, un manager vigilent la traficul de produse organice. Ghici cine fură la cină?

De ceva vreme, prin spitalele ieşene bântuie fantoma scandalurilor coapte prin bucătării. Spre exemplu, o oală clocoteşte la Spitalul de Copii „Sfânta Maria”, acolo unde mai multe bucătărese sunt suspectate că şterpelesc din mâncarea bolnavilor. Managerul unităţii spitaliceşti din Tătăraşi, Radu Terinte, susţine că bănuielile nu se confirmă şi că totul este în regulă la cazanul de fasole. Pentru a ne lămuri cum stă situaţia şi în bucătăriile altor instituţii de interes public din Iaşi, am cules câteva mărturii de la master chefii acestora.

  • La noi nu sunt probleme din astea, să se fure mâncarea sau să fie consumată pe ascuns de colegii noştri. Noi nu luăm ciolanul de la gura nimănui. Ştiţi cum se spune, cine are, oase roade. Din fericire, fiecare dintre noi avem câte un os de ros, mai mare sau mai mic, depinde cum s-a făcut repartizarea în sala de mese a Parlamentului. Evident, pot apărea şi cazuri de toxiinfecţie alimentară, mai ales când unii colegi mănâncă ciuperci culese de pe aiurea. Dar, în general, au stomacul rezistent şi-şi revin până la alegeri – Silvestru Papaian, bucătar la filiala unui partid din Iaşi.
  • Ce să vă spun, clienţii noştri nu sunt mofturoşi la mâncare. Unii dintre ei ţin chiar cură de slăbire, în special pe bază de un consum masiv de prune. Astă vară, vreo săptămână numai asta ne-au cerut, să vină pruna la bucătărie! În rest, trebuie să recunosc, se mai întâmplă să găsim pe la mese colţuri de pâine cu telefoane mobile înăuntru. Oricum, decât sa dai peste o coadă de şoarece, mai bine să te trezeşti cu un Samsung în croasant, nu? Pentru o brutărie ca a noastră, e chiar onorant – Valeriu Vicol, bucătar şef la penitenciarul Iaşi.
  • Domnule, ne gospodărim şi noi cum putem. Având în vedere specificul nostru birocratic, în meniul zilnic predomină pacheţelul de acasă. Câteodată, ce-i drept, mai servim un pic şi câte o bucăţică de ficăţel de la clienţii noştri. La cozile pe care le avem la ghişee, este marfă berechet. Unii sunt cam aţoşi, dar asta e, nu toţi oamenii ştiu ce înseamnă să le asiguri servicii de calitate. Mulţi nu ştiu savoarea unui frigider prăjit de o variaţie de tensiune. Ce să mai vorbim de aroma unui laptop sau smart tv copt şi bine pătruns. Asta e, oameni lipsiţi de o minimă cultură gastronomică. Trebuie educaţi, asta e. Care se împotriveşte, face pe grozavul degeaba. Oricum îl prindem cu nota, pardon, factura de plată – Mihai Contorovici, şef bufet E.On.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *