Delirul pernelor portocalii

• după ce l-am văzut alergând în chiloţi la maraton şi la maneta tramvaielor pe străzile Clujului, fostul premier Emil Boc ne-a demonstrat cam ce ne aşteaptă la marea luptă electorală din 2012, antrenându-se la o bătaie cu perne… • …portocalii, desigur

Delirul pernelor portocalii Ca bârfitori de ocazie ce ne aflăm, recunoaştem că nu ne-am închipuit niciodată că fostul premier Emil Boc era prea zdravăn la cap. Mai ales de când cu căzătura în căpăţână din platoul de teve înalt de trei metri al lui Andrei Gheorghe, parcă mai tot timpul l-am suspectat că, atunci când apare în public, e ghidat de undeva, dintr-un dulap, cu o telecomandă, cu o placă de cipuri lipită de creieraş, ca să poată el turui vrute şi nevrute despre trebile ţării, la care a dovedit cât de priceput e. Iar cine l-a auzit vreodată turuind despre responsabilitate şi solidaritate în vremurile în care punea mâna pe coasă ca să taie salarii, pensii, cu tot cu firme şi angajaţi, poate îşi va da seama că imaginaţia noastră nu e chiar aşa de bolnavă. Ce am văzut însă prin nişte imagini mai zilele trecute a întrecut orice închipuire. Nu a noastră, care, cum vă spuneam, e şi ea olecuţă bolnavă. Dar, probabil, a multora dintre cei care se aşteptau la un alt comportament din partea unuia care a condus cândva un guvern, o ţară, iară acuma un oraş cum e Clujul.

Boc a dat, Boc a luat…

Simpatic precum îl ştim şi săritor din fire, primăruşul de pe Feleac a dat curs unei iniţiative intitulată, sugestiv, „Cluj Never Sleeps”, un fel de FIE de-al nostru, cu evenimente care mai de care mai şugubeţe, în care s-a sărbătorit, din câte-am înţeles noi, venirea solstiţiului de vară, cu cea mai lungă zi a anului.

Aşa că a luat repejor trei popici din magazia Primăriei Cluj-Napoca, a închis la comandă o stradă pe care a numit-o pietonal şi a-nceput. A început bătaia cu perne, dragii noştri, că despre asta era vorba în proiectul lui „…Never Sleeps”, în care o adunătură de studenţache şi hipsteri îşi trântea la perne în căpăţână, de le mergeau fulgi, nu alta. În tot acest peisaj, cum credeţi că s-a făcut remarcat primarul Boc? Venind cu o sponsorizare babană, cu vreun discurs înălţător? Ei, aş! Dezinhibat cum îl ştim, a intrat direct în luptă înarmat cu o pernă, dar nu cu una oricare, ci cu una portocalie, ca nu cumva să îl creadă Blaga şi ăştialalţi care au mai rămas prin Pierdeleu că are gânduri de ducă spre cine ştie ce mişcări ori fundaţii. „Am dat, am şi primit, am încercat să mă apăr, dar şi să atac”, ar fi declarat Boculeţ al nostru la finalul bătăliei, mânuind cu abilitate discursul şi perna portocalie, rămasă probabil de la nopţile pierdute pe la sediul central al PDL din Modrogan, când număra voturile în plic venite din străinătate. Bine-i mai zâcea Vadim Tudor, prin emisiunile lui deschiloţate, că Boc era aşa de mic când era mic, încât îi făcea maică-sa duş cu pipeta în chiuvetă. Se pare că nu a crescut prea mult, nici la stat, dar nici la minte.

Probă decisivă în cursa pentru capitală culturală

Dar, nu vă miraţi. Nouă ne e teamă ca exemplul lui Boc de la Cluj să nu fie urmat şi de alte oraşe de prin ţară, mai ales de când cu lupta acerbă pentru statutul de capitală europeană. Aşa că, dragi ieşeni, aveţi grijă unde vă aşezaţi, pe ce dormiţi, iar dacă vrei să trosniţi musai pe cineva, pe vreun rival la agăţat din vremea liceului, puneţi niscaiva bolovani într-o pernă şi staţi pregătiţi de bătaie. Că, vorba ceea: Domnu’ a dat, Domnu a luat! La minte ne refeream, desigur… (Andreea Bocceli)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *