Vă uitați la National Geographic? Au băieții o emisiune, „Seconds From Disaster”, care analizează, în fiecare episod, cauzele și circumstanțele care au condus la dezastru. Începutul emisiunii este mereu același: „Dezastrele nu au loc, pur și simplu. Ele sunt determinate de un lanț de momente determinante. Vă dezvăluim deciziile nefericite luate în acele ultime secunde dinaintea dezastrelor”. Ne-am adus aminte de această emisiune văzând catastrofa din clubul „Colectiv” de la București. Nu vă vom mai povesti și noi despre el. Ați văzut și auzit deja mai multe despre această catastrofă decât poate despre oricare alta. Noi doar vom trece în revistă dezastrele petrecute de-a lungul timpului în Iași. Toate puteau fi evitate, pentru că ele „nu se întâmplă pur și simplu”. O regulă încălcată poate duce la o catastrofă. Dincolo de acuze și condamnări,  să vedem ce s-a întâmplat de fiecare dată și cum se putea evita.

Tren cu refugiaţi
Cea mai mare catastrofă din istoria Iașului a fost, fără doar și poate, accidentul feroviar de la Ciurea, din timpul primului război mondial. Pe scurt, după evacuarea Brăilei din fața trupelor germano-turco-bulgare care ocupaseră Dobrogea, în gara Galați a fost constituit un tren de 26 de vagoane, cu destinația Iași. Nu se știe câți oameni transporta. Erau soldați români, ruși și o mulțime de civili refugiați. Vagoanele erau ticsite. Se mergea pe tampoane, pe scări, pe acoperiș. Se crede că erau mult peste 1.000 de pasageri. Totul a fost în regulă până la gara Bârnova. Înainte de coborârea pantei spre Iași, au fost verificate frânele, cum se face și acum.

1.000 de morţi
S-au găsit unele deficiențe, dar s-a considerat că nu sunt majore. Trenul a plecat, iar când a început să prindă viteză, mecanicii au acționat frânele cu aer. Au funcționat doar la locomotivă și vreo trei vagoane. Au transmis semnale acustice către conductorii din tren, să acționeze frânele de mână din vagoane, ceea ce nu s-a întâmplat. Auzind semnalele, acarii din Ciurea au schimbat macazul, astfel încât trenul să intre pe linia 2, pentru că pe linia 1 era garat un tren cu păcură. Din cauza vitezei, doar locomotiva și vreo două vagoane s-au înscris pe noul traseu, iar restul trenului a deraiat, ciocnindu-se de cel cu păcură. În explozia și incendiul care au urmat, peste 1.000 de oameni au murit. Nu s-a făcut nicio anchetă ca lumea. Era război, iar veștile proaste mai bine erau îngropate odată cu victimele. Care au fost greșelile umane care au condus la dezastru? Retrospectiv, se crede că vreun soldat din vagonul 3 sau 4 a blocat din greșeală conducta de aer care acționa frânele pneumatice, acesta fiind motivul pentru care ele nu au funcționat. Frânele de mână nu au fost acționate, pentru că efectiv conductorii nu au putut ajunge la ele din cauza înghesuielii. Linia 1 ar fi trebuit să fie liberă, nu să se afle staționat pe ea un alt tren. Dacă trenul cu păcură nu ar fi fost acolo, trenul militar își continua drumul și se oprea până la urmă în câmp. Trei greșeli care au făcut din ziua de 31 decembrie 1916 sau 13 ianuarie 1917, pe stil nou, cea mai neagră pagină din istoria căilor ferate române. Și a Iașului.

Cel mai grav
Am amintit de acest accident pentru că a fost cel mai grav petrecut vreodată la Iași. Din păcate, ultimii 15 ani ne oferă destule exemple ca să ne putem permite să sărim în timp 85 de ani.

Tragedia din Maxx Space
23 aprilie 2002. În discoteca Maxx Space, care funcționa în Sala Polivalentă, a fost organizat un concurs între două licee. În cadrul său era prevăzută și o demonstrație de karate. Pentru a mări spectaculozitatea, pe jos au fost puse farfurioare cu spirt aprins. Un elev a vrut să reîmprospăteze conținutul acestora, moment în care recipientul din plastic a luat foc din cauza vaporilor de spirt. Elevul s-a speriat și, reflex, a strâns PET-ul în mână. Un jet de spirt aprins a țâșnit peste spectatori. Trei tineri au fost răniți, o fată de doar 17 ani murind trei săptămâni mai târziu, la spital. Procesele provocate de acest accident nu s-au încheiat nici până în ziua de azi. Firește, dacă nu se folosea foc deschis, nu se întâmpla nimic. Chiar și așa însă, tot de un lanț de greșeli a fost vorba. Spirtul este extrem de volatil și de inflamabil. Se putea folosi spirt solid, care nu prezintă riscuri și pe care îl găsești la orice magazin de sport-turism. Sau chiar benzină, mai puțin volatilă decât sportul. Chiar folosind spirt, dacă recipientul în care se afla era de sticlă, nu ar fi luat foc și nici nu s-ar fi putut forma un jet de lichid aprins. Cum de nu s-o fi gândit nimeni că și plasticul arde, ne este peste putință să înțelegem.

Prăbuşirea unui avion
27 ianuarie 2005. Un avion poștal maghiar s-a prăbușit pe șoseaua care duce spre Aeroport, după o încercare nereușită de aterizare. Atât pilotul, cât și copilotul au decedat. Vremea proastă a avut rolul ei, dar până la urmă a fost vorba tot de o eroare umană. O caracteristică a aeroportului ieșean este faptul că plafonul de nori poate fi foarte jos uneori, cum s-a întâmplat și în acea zi. Fiind dimineață, pilotul a preferat să vină la aterizare „la vedere”, zburând sub plafonul de nori. A fost prima greșeală. A ajuns în dreptul pistei prea jos, cu viteză prea mare. Dacă forța aterizarea, risca să se înfigă în pistă, așa că a vrut să ocolească aeroportul, să ia altitudine și să mai încerce o dată. A virat spre pădurea Ciric, ceea ce a fost a doua greșeală. Dacă vira spre Aroneanu, poate totul se termina cu bine. Așa, a intrat între dealuri, unde curenții de aer își fac de cap și vara, darămite iarna. În loc să se înalțe, a coborât, ceea ce a fost greșeala fatală. La momentul respectiv, s-a crezut că a încercat o aterizare forțată pe șosea, dar s-a dovedit a fi o ipoteză greșită. Avionul s-a înfipt efectiv în șosea, în picaj. A fost învinuit givrajul, adică formarea de gheață pe aripi, dar avionul a fost controlabil până în ultimele secunde. Dacă nu ar fi luat-o spre pădure…

Un elicopter MAI
Accidentul a dus la înscrierea Iașului pe harta accidentelor aeronautice. A municipiului, pentru că județul se afla deja acolo. Un elicopter MAI se prăbușise la 1 septembrie 1995, lângă Mogoșești, cei șase pasageri, inclusiv un secretar de stat și comandantul Jandarmeriei, pierzându-și viața. Pilotul decolase, în pofida condițiilor proaste de zbor. Probabil pentru a putea zbura la vedere, a coborât prea mult. Atât de mult, încât a agățat cu patinele coroanele copacilor de dedesubt.

Şi altul SMURD
9 ianuarie 2006. Elicopterul SMURD se prăbușește la 10 minute de la decolarea într-un zbor de rutină. Pilotul, copilotul și două cadre medicale au decedat pe loc. Este accidentul care a provocat cele mai multe controverse, mai ales din cauza bâlbelor anchetatorilor. După aproape 10 ani, lucrurile se văd altfel. Se știe că elicopterul s-a ridicat, a zburat în linie dreaptă, a luat altitudine, după care s-a prăbușit. Ancheta noastră a vorbit de un curent de forfecare, adică de un curent ascendent care a ridicat aparatul, urmat de unul descendent, care l-a izbit de pământ. Neoficial, unii au vorbit de faptul că pilotul și copilotul au vrut să le impresioneze pe fete urcând și coborând brusc. Nemții de la Eurocopter, firma care a făcut aparatul, zic altceva. S-a decolat normal și s-a zburat la fel de normal, până ce elicopterul a întâlnit un nor răzleț. Altfel, condițiile de zbor erau aproape perfecte, iar curenții de forfecare nu apar iarna nici pe încălzire globală, că nu prea ai aer cald care să urce. Greșeala nr. 1: piloții puteau să întoarcă atunci când au dat de nor, dar nu au făcut-o, ci au zburat mai departe. Cu toată experiența lor, piloții s-au confruntat cu un zbor în orb, în condițiile în care elicopterele SMURD zboară de regulă „la vedere”. Dacă sunt condiții proaste de zbor, nici nu decolează. Rareori se întâmplă să trebuiască să efectueze un zbor bazat exclusiv pe instrumente. Piloții își cunoșteau aparatul, dar nu erau obișnuiți să zboare fără a vedea solul. Așa că au urcat, pentru a evita un eventual obstacol. Greșeala 2 e mai tehnică. Ridicarea se face trăgând de „pas”, o manetă asemănătoare cu frâna de mână a unei mașini. Între tragerea pasului și reacția aparatului trec câteva secunde, dar pilotul nu a mai avut răbdare. A tras în continuare de pas, aparatul s-a blocat pe viteză zero și a urmat prăbușirea.

Dramă pe şine
Cel mai negru an dintre ultimii 15 în privința accidentelor a fost 2009. Nu au fost multe. Doar unul deosebit de grav, dar unul pe care puțini îl vor uita. Un microbuz a fost izbit în plin de un tren Regiotrans la Scânteia, pe 14 august. Au fost 13 morți pe loc, iar șoferul avea să moară și el în scurt timp, la spital. În acel caz, eroarea a fost aproape o crimă cu premeditare dublată de o sinucidere. Ziua era frumoasă, șoferul cunoștea drumul, pe care îl făcea zilnic. Ar fi trebuit să cunoască de-acum mersul trenurilor. Doar că șoferul a oprit efectiv pe șine, pentru a schimba o vorbă cu un pasager. Nu a fost nevoie de mai mult.

Incendiu în Pub
21 ianuarie 2011. Un scurt circuit provoacă un incendiu în Pub 75, în Tudor Vladimirescu. Puținii clienți din acea seară au ieșit precipitat. Chelnerița a ieșit să ceară ajutor, la apel răspunzând o studentă. Cele două au intrat în pub pentru a stinge focul, fără însă a reuși. Focul s-a întețit, iar hainele chelneriței s-au aprins. Studenta a stins-o cu un extinctor. Chelnerița s-a târât afară din bar, dar tânăra care o salvase nu a mai reușit. Din cauza fumului gros, s-a rătăcit efectiv în pub. A fost găsită de pompieri, într-un colț, moartă. Aici vorbim de o instalație electrică proastă. De lambriuri, mese, scaune și bar construite din lemn, deci ușor inflamabile. Și de o chelneriță care s-a panicat și a pierdut timp prețios. Întâi și-a sunat patronii că a luat foc pubul, în loc să înșface primul extinctor care îi ieșea în cale. Apoi a ieșit după ajutoare, pentru a reintra după câteva minute, timp în care focul și-a făcut mendrele. Din păcate, eroismul studentei a fost inutil, pentru că nu avea pe cine să salveze din flăcări. Ambele fete puteau rămâne afară, în așteptarea pompierilor.

Alte 11 victime
Doi ani mai târziu, pe 8 septembrie 2013, o nouă catastrofă feroviară a costat viața a 11 oameni, dintre care doi copii, când o mașină a fost lovită de tren la trecerea spre Uricani. Din nou, a fost vorba de neglijența șoferului, care nu s-a asigurat cum trebuie. Există circumstanțe atenuante, prin faptul că trecerea la nivel se află imediat după o curbă, vizibilitatea fiind redusă. Se știe însă că șoferul nu a încetinit pentru a se asigura.

Câteva exemple naţionale
Multe din accidentele grave care au avut loc în țara noastră au rămas necunoscute. Timp de 45 de ani, raiul socialist nu admitea ideea că dezastrele sunt posibile și se și întâmplă. În doar 18 ani, între 1954 și 1971, într-o singură mină, 96 de mineri au murit în diverse accidente, fără ca acest lucru să facă obiectul măcar al unei știri din presa oficială. Asta, pentru a da un singur exemplu. Alte exemple, mai mult sau mai puțin cunoscute, mai jos:

– 2 noiembrie 1972: O explozie de gaz metan în mina Uricani ucide 43 de mineri. Autoritățile au mușamalizat rapid cazul. O variantă care explică accidentul este că instalațiile de ventilare au fost oprite, poate din motive de „economie”. Alta, că minerii și-au folosit greșit utilajele, provocând explozia.

– 29 iulie 1980. Într-un autobuz aflat pe ruta Suceava – Botoșani. Urcă 83 de pasageri, pe 40 de locuri. La trecerea peste un pod, explodează un cauciuc, iar autobuzul cade în mlaștina de dedesubt. 48 de morți, din care 4 copii. Cauze: pneu uzat, greutate prea mare a autobuzului.

– 21 august 1988. Un camion improvizat pentru transport persoane, cu 63 de oameni în benă și cu o remorcă în care se aflau bagajele acestora, pleacă de la Fărăoani – Bacău în Harghita, la cules de cartofi. Deși nimeni nu o recunoștea, existau deja întreprinzători privați. Pe Valea Uzului, din față îi vin două autoturisme. Șoferul camionului trage prea mult dreapta, malul se surpă. Reușește să redreseze camionul, dar remorca prea grea îl trage în râpă. 27 de morți.

– 31 martie 1995. Cursa aeriană București – Bruxelles, cu 60 de persoane la bord, se prăbușește la Balotești, la două minute după decolare. Rezultatele anchetei au fost făcute publice abia anul trecut. Avionul a virat stânga și s-a înclinat până s-a prăbușit, pentru că motorul dreapta era pe relanti. Ca să tragă ca lumea, o manșă trebuia ținută de copilot până se fixa în poziție. Nu e clar de ce nu a făcut-o. Probabil n-a văzut că avionul o ia razna, dat fiind că ningea. Se pare și că pilotului i s-a făcut rău imediat după decolare, copilotul fiind distras de incident.

– 22 iunie 1996. Din nou, supraîncărcarea. Un avion de calibrare, cu 8 oameni la bord, întrucât căra și pasageri care nu ar fi trebuit să se afle acolo, se prăbușește într-o carieră de piatră de lângă Baia Mare, ucigând și doi muncitori aflați la sol.

– 24 mai 2004. Un tir încărcat cu azotat de amoniu se răstoarnă la Mihăilești – Bacău. Amestecat cu motorină și aprins de incendiul izbucnit, azotatul explodează, ucigând 18 oameni, care se apropiaseră să vadă ce se întâmplă.

– 10 mai 2012. Trei tramvaie se ciocnesc în Pasajul lujerului din București. Unul se defectase, al doilea oprise în spate. Al treilea a venit în viteză și nu a putut frâna în timp util. 24 de persoane au fost grav rănite.