Stimabilul rector Doru  Tompea, “bossul” fabricii de studenţi artificiali de la UPA, s-a lăudat recent cu un super-trofeu primit la Bucureşti, la cea de-a şasea gală de celebrare a valorilor româneşti, gală denumită pompos “10 pentru România”. Dacă organizarea acestei gale, ce se vrea celebră, nu ar fi fost creată doar cu scopul de a servi intereselor personale ale mogulului penal SOV, nu ar fi fost nici o problemă. Dar să primesti premiul din mâinile fostei beizadele comuniste, Mihai Tatulici, cunoscut de toţi drept slugoiul şi preşul lui SOV, asta chiar că e deja prea mult. Însă, săracul rector al UPA nu are nici cea mai mică vină în contextul în care orice distincţie, orice merit care vizează exclusiv instituţia privată de învăţământ superior din Iaşi, reprezintă până la urmă un câştig de imagine, atât cât este. Responsabilitatea este a altora. Marea armată de “analişti” , “consilieri de imagine” ori “formatori de opinie” cu care s-a înconjurat recent Tompea, pare să doarmă însă în galoşi. Aceştia  ar fi trebuit să-l avertizeze pe rector să fie oarecum mai reţinut cu laudele de dinainte sau de după conferinţa de presa.

Cine e Mihai Fripturici?

Ei bine, acest “mesia” de la Realitatea nu este decât un fost pupincurist ambiţios al lui Nicu Ceauşescu. “Fripturici” deţine în prezent o fundaţie denumită pompos “ELITA” la adăpostul căreia se dă mare sculă pe basculă, un fel de mentor al elitelor din România. În realitate însă, sub paravanul acestei panarame de ONG sluga şi preşul de şters pe jos al lui SOV, ia bani grei de la fraieri. Cea mai bună caracterizare a lui Tatulici a fost făcută recent de jurnalistul George Roncea, de la „Curentul”: “Ceea ce a construit Tatulici pe banii lui Vîntu, inclusiv aşa-zisa emisiune de valorizare a elitelor româneşti, «10 pentru România», este de fapt o impostură totală având ca scop lustruirea imaginii lui Vîntu, oengistul care deţine la Bruxelles o fundaţie care cică ajută jurnalismul şi pe jurnalişti, o glumă proastă de un ridicol absolut dacă avem în vedere că până şi conceptul de jurnalism a fost maculat ireversibil, probabil, exact de activitatea pe sectorul media a ţeparului FNI”.

Provenit dintr-o gaşcă de beizadele comuniste între care se numărau, pe lângă Nicu Ceauşescu, Jean Maurer, Serghei Mizil, Gyuri Fazekas (fiul secretarului CC), Călin Andrei (fiul ministrului de externe, Ştefan Andrei), cei trei nepoţi ai lui Gheorghiu-Dej – Ghiţă, Mândra şi Sanda, Ilinca Preoteasa, Florin Dănalache (fiul ministrului transporturilor din acea vreme), Sandu Bârlădeanu (fiul lui Alexandru Bârlădeanu, primul preşedinte al Camerei Deputaţilor după Revoluţie), Valentin şi Zoe Ceauşescu, Petre Roman şi mulţi alţii de aceeaşi teapă, fostul ştergător la popou al fiilor de ştabi din latrinelor uteciste, actual golănaş de-al lui SOV se vede pe sine ca un fel de buricul latrinei: „Nu am fabricat decât un singur tip de jurnalist: Mihai Tatulici. Atât. Toţi ceilalţi nu au obţinut de la mine decât oportunităţi” – spunea odinioara, Fripturici. Acesta este, din păcate, realizatorul celebrei  gale: 10 pentru Romania”.