Ani de zile, primarii din județ au făcut cărare bătută la Iași, cerșind bani ba de școală, ba de drum, ba de cămin cultural sau biserică. Dacă făceau sluj frumos, pupau mâna regulamentar, iar la alegeri se dădeau peste cap să strângă voturi pentru partid, se mai întâmpla să și primească. De când cu criza, banii ”de la județ” au cam dispărut din peisaj, iar primarii au fost lăsați să se descurce. Partea simpatică e că s-ar putea ca mâine-poimâine nici să nu prea mai aibă nevoie de banii ăia, dați cu țârâita și pe ochi frumoși.

11 GAL-uri
De vreo doi-trei ani, a început să miște un program european, ”Leader” dedicat direct comunelor. Pe scurt, un grup de primării se adună, scriu un protocol de colaborare și încep să împartă bani, care le vin pentru simplul fapt că există. Deocamdată, banii sunt circulați printr-o chestie numită Programul Național de Dezvoltare Rurală. În principiu, banii trebuie să fie ceruți pentru proiecte care-i interesează pe mai mulți. În practică, se mai întâmplă de exemplu să se ceară bani pentru un utilaj de deszăpezire dedicat unei singure comune, pe principiul ”azi iau eu, mâine iei tu”. Un Grup de Acțiune Local, că despre asta este vorba, reunește o zonă rurală cu 10.000 – 100.000 de locuitori și cu o densitate a populației de sub 120 de oameni pe kilometru pătrat. Mă rog, de anul ăsta au început să intre și orașele sub 25.000 de locuitori, dar e altă poveste. Aproape 60 de comune din județul nostru au intrat în vreo 11 GAL-uri.

Combinaţii interesante
Doar comunele de prin preajma drumului european sau cam abținut să se adune, pe ideea că se descurcă și singure, probabil. Fiind o asociere voluntară, fiecare comună s-a făcut frate cu cine-a vrut, vecin să-i fie. Deleniul s-a făcut frate cu niște comune botoșănene, Oțeleniul cu niște vasluieni, un GAL din Vaslui are sediul la Andrieșeni etc. Ca să nu fie doar un fel de cluburi de primari, în GAL trebuie să intre și privați: ferme, fabrici, ONG-uri de prin zonă. Totul e să facă o strategie comună de dezvoltare, iar societatea civilă să fie mai mult de jumătate din consiliul director. Nu de alta, dar europenii săracii s-au cam fript lăsând bani pe mâna administrației publice și au mai multă încredere în partenerii privați. Un GAL nu e, deci, nici moșia vreunui primar, nici a vreunui afacerist. Șeful este totuși de regulă cel mai tare primar din gașcă sau vreun om de afaceri bazat. Grupul de Acţiune Locală Valea Prutului are sediul la o firmă de-a lui Vasile Lungu, șeful de la Astra Trifești. Voturile însă aparțin majoritar societății civile. La țară, asta înseamnă cu precădere fermierii.

Tinerii fermieri
Printr-un GAL dintr-ăsta trec practic cam toate proiecțelele de la nivel local, ca să nu se sufoce Bucureștiul sau Iașul sub hârțoage. Formare profesională, instalarea tinerilor fermieri, crearea de micro-întreprinderi, cultură rurală, turism și mai știm noi ce. Proiecte mici, de până în 200.000 de euro, dar pentru o comună nu e chiar rău. Ca să fim sinceri, miza constituirii unui astfel de GAL este dată de banii primiți la înființare pentru sediu, oameni, strategii de dezvoltare și altele asemenea. Ca să-și facă strategia locală, GAL Iași Sud-Vest a primit 2.550.000 de euro. Cam aceeași sumă au primit-o și celelalte GAL-uri. Bani nerambursabili. Bani cu care s-au finanțat 43 de proiecte, anul trecut, în grupul menționat. 28 din ele au fost pentru instalarea tinerilor fermieri, proiecte care reprezintă de altfel baza cam în orice GAL. Ca idee, grupul de care am vorbit adună vreo 12 comune. Trei proiecte și jumătate pe comună, în medie, anual, trece voios de limita pe care o poate finanța vreun Consiliu Județean. Care e ăla care poate finanța trei idei în fiecare comună, într-un an?

Creşte potul
GAL-urile din toată țara au avut la dispoziție 367 milioane de euro. Adică vreo 9 milioane de euro pe județ, mult mai mult decât ar putea da orice președinte de Consiliu Județean celor care îi bat la ușă. Pentru perioada 2014 – 2020 nu se știe încă ce bani vor fi, dar se vorbește de o sumă cuprinsă între 625 de milioane de euro și un miliard din aceeași monedă. Ceea ce deja e al naibii de mult. Dacă mergem pe varianta minimă, de 625 de milioane de euro, înseamnă vreo 60 de milioane de lei pe fiecare județ. De cinci ori mai mult decât a putut Guvernul să aloce Iașului pentru toți cei 1.000 km de drumuri județene.

Aproape independenţi
Ce e frumos la GAL-uri e că îi învață pe primari să se descurce singuri, fără Guvern, oricare ar fi el. Tot frumos este că deciziile se iau obligatoriu cu participarea celorlalți, afară de primari și alți șmecheri oficiali. Ce este mai puțin frumos este că proiectele aprobate de adunarea populară din GAL trebuie aprobate ”mai sus”, de vreo APIA sau alt organism de profil, în funcție de măsura pe care este depus proiectul. Iar instituțiile astea tot într-un pix politic stau. Mda… UE mai are de învățat de la noi, s-ar părea.