Deputatul nostru, Costel Alexe, nu vorbește foarte des prin intermediul paginii sale de facebook, dar, atunci cînd o face, atinge lucruri serioase. Bunăoară, azi. În doar cîteva rînduri, Alexe face o scurtă radiografiei a conceptului de informație distribuită de media. Ideile, deși nu sînt neapărat originale, sînt interesante, și vi le prezentăm așa cum au fost scrise. Cîteva întrebări, abia la urmă!
„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, nu avem de ce să ne ascundem după deget. Astăzi, multe dintre temele zilei sunt selectate în funcție de potențialul lor de împușca puncte de audiență sau pentru a servi unor interese. Publicul, calitatea sau valoarea informației contează mai puțin. Este greu să fii pozitiv, constructiv și să te preia presa. Este interesant doar senzaționalul, ne sunt exploatate excesiv temerile și emoțiile. Trebuie cumva să depășim această fază. Trebuie să redevină interesantă informația de calitate.”
Voi spune cîteva cuvinte doar despre cazul presei scrise, unde am un pic de experiență. Pentru TV și Radio îi las să vorbească pe alții.
Întrebarea fundamentală vizavi de textul lui Alexe este care este definiția informației de calitate? Există vreun șablon, vreun etalon, un set de regului, ceva? Ce este important pentru un cititor poate să nu fie băgat în seamă de un altul și invers. Pentru unul e calitate, pentru altul e trash. La cine ne raportăm cînd definim o informație ca fiind de calitate?
Poate onor domnul deputat a dorit să spună că dorește informații complete, bine documentate, updatate la zi. Asta e altceva. Problema e că obținerea informației de acest gen necesită timp, resurse, adică, costă.Și este o investitiție pe care nu știi dacă o recuperezi măcar. Odată cu deplasarea presei scrise spre mediul virtual , costurile, e adevărat, au scăzut, dar principala sursă de venit a unui ziar tipărit, vînzarea către public, a dispărut.În acest moment trebuie să aducem în discuție unele nărăvuri ale jurnaliștilor. Mănîncă(unii mai și fumează sau chiar mai beau cîte un pahar!) și mai au de plătit și facturi. Cum singura sursă de venit a unui ziar on-line este publicitatea, obținerea de cît mai multe vizualizări, de cît mai multe accesări, devine un must. Și cu asta cred că s-a răspuns la întrebările liberalului relativ la calitatea presei. Mai bine s-ar ocupa de politică.