Cătălin Moroşanu şi Costel Alexe, naşi de cununie

Apariţia noului PNL, prin fuziunea dintre foştii liberali şi democrat – liberali, ridică probleme de comunicare şi de acomodare sub proaspăta siglă. La Iaşi, organizaţiile de tineret ale celor două partide încă se mai adulmecă între ele, oscilând între ochi dulci şi înjurături printre dinţi. Cătălin Moroşanu, fost lider TDL Iaşi, şi Costel Alexe, secretar general al TNL, s-au întâlnit la ceas de taină în clubul Friend’s pentru a vedea cum pot face comestibilă luna de miere dintre cele două partide.

Cătălin Moroşanu: Hai, Costică, că te aştept de jumate de oră. Pe unde umbli, moşule?
Costel Alexe: Băi, Cătăline, am avut probleme cu parcarea. Când să-mi sui maşina pe trotuar, hop vine un biciclist peste mine, cică m-am băgat pe pista lui.

Bun, trece chestia asta pe lista de priorităţi ale noului tineret liberal: o pistă de biciclişti în regim de pistă de aeroport. Care nu se dă din calea noastră, zboară!
Hai că-mi placi, Cătăline! Prevăd că ne vom înţelege foarte bine în noua noastră configurare politică.

Măi, eu sunt mai mult specialist în desfigurare, dar, dacă zici tu, prietene, mă bag şi la o configurare în grup. Eu zic să bem ceva în cinstea noastră, a noului partid.
Nu pot, ţi-am spus că sunt cu maşina.

Nu-ţi fă probleme, mă urc eu la volan. Tocmai asta voiam să-ţi spun când te-am invitat aici. Ştii, aş vrea să conduc eu filiala din Iaşi a noului tineret liberal.
Păi, nu se poate. Trebuie să facem nişte negocieri înainte, să analizăm propunerile, să votăm…

Vezi cum eşti? Nici măcar n-am băut un kil de Red Bull şi deja simt că mă enervez. Ce alegeri, ce negocieri? Ia, hai încearcă să negociezi cu bicepsul ăsta! Sau stai la masa tratativelor cu trapezul ăsta, îl vezi?
Ok, ok, pune-ţi tricoul înapoi pe tine. Cum să-ţi spun, noi, adevăraţii liberali…

Etete, îmi vorbeşti mie de adevăraţii liberali? Te pomeneşti că moşu’ tău era vreun Brătianu! Sau poate că eşti şi tu vreun Brătianu cartof şi nu ştiu eu.
Mda, în fine, e posibil să nu găsim o platformă comună de dialog. Poate că dacă ai fi un pic mai relaxat…

Oho, abia m-am încălzit, moşule. Abia de la repriza a treia în sus încep şi eu să mă mai domolesc, să nu mai dau la ficat, ci doar la rinichi, mă înţelegi?
Îmi pare rău, eu am venit aici să ne înţelegem, să vedem cum împărţim caşcavalul.

E simplu, nene. O s-o facem nemţeşte, după modelul tătucului nostru, Klaus. Aplicăm metoda şvaiţer. Noi luăm caşcavalul, voi găurile din el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *