* gata să-şi asume pe de-a-ntregul scumpirea benzinei printr-o taxă care să-i poarte numele, fostul ministru Relu Fenechiu vrea să o pună de-o grevă japoneză în Parlament, pentru construirea de autostrăzi * problema e că nimeni nu prea se bagă la strânsul de semnături alături de liberal, simţind probabil un vânticel răcoros pe la şale…

Ce mai zbucium, ce mai fum, weekend-ul trecut, prin filiala gălbejită din Podu Roş, dragi bârfitori, de credeai că se pune de o nouă revoluţie sau, cel puţin, de-o rupere de nori şi de alianţe cum nu s-a mai văzut de prin 2007 încoace.

Debarcat din guvern, dar la un pas de a-şi vedea dusă la îndeplinire una dintre iniţiativele lui parlamentare (sperăm să nu fie şi singura), deputatul liberal Relu Fenechiu a venit cu o nouă idee năstruşnică. Înarmat cu un set de coli de hârtie format A4, liberalul a anunţat pornirea unei ample campanii de strâns semnături de la aleşii din bătrâna Moldovă, doar-doar îl va înduioşa pe Ponta să ne lege şi pe noi, într-un fel, de restul lumii, adică de Bucale ori de Cluj, ai căror fericiți locuitori se plimbă în voie pe autostrăzi ca-n palmă. Iar strânsul de semnături nu se referea doar la săgetătorii liberali, ci la tot norodul de parlamentari, primari de cătune şi consilieri, cu tot cu secretare, amante şi cărători de mape, de la toate partidele. Cam câteva sute de persoane, după socoteala noastră, suficient cât să umpli două garnituri de tren Iaşi-Bucureşti, într-un protest cum nu s-a mai văzut pe lumea asta. Toţi cu banderole albe la mână, strigând „Vrem autostradă, vrem autostradă!”…

Avem bani, avem valoare…

Ăsta ar fi doar primul pas. Următorul ar fi, după spusele lui Relu, greva parlamentară. Adică toate maşnile de serviciu trase pe dreapta, cu plinul intact, fără deplasări la Consiliul European ori pe la şedinţele grupului de prietenie româno-filipinez sau, în cazul nostru, danez. Şi să nu se mai voteze nimic, până ce nu-l vom vedea pe Victoraş Ponta la manşa excavatorului, precum Adomniței, săpând prima cupă la şantierul de la autostradă, aşa cum am văzut noi că s-a făcut la gazoduct. Când s-o termina, Dumnezeu cu mila. Important e să dăm drumul la treabă.

Din ce bani? Păi, şi ăştia sunt că, uitasem să vă spunem, ieşeanul Relu e gata să-şi asume cu totul taxa care deja îi poartă numele, aia care ar urma să ne scumpească la toţi benzina, dar pentru un scop pe cât de greu de pus în aplicare, pe atât de nobil: umflarea conturilor la Căşuneni, Cocoşi ori Umbrăreşti pentru construcţia de autostrăzi şi drumuri asfaltate.

Cine se bagă, cine se bagă?

Pe noi, unii, care punem benzină cu pipeta în rezervorul de la Lăstun, nu ne afectează prea mult nici taxa Fenechiu, nici construcţia de autostrăzi suspendate. La cei 50 de kilometri pe oră, şi ăia prinşi pe drum asfaltat şi în vale cu înclinaţie mare, nu putem spune decât „să se facă, dom’le!”.

Treaba e că nu prea am auzit pe nimeni să se prindă în hora grevistă a lui Relu. Partenerii din Useleu cică strâmbă din nas şi nici nu vor s-audă, iar portocaliii lui Surdu din Ştefan cel Mare s-ar lipi ei, dar le e teamă să nu fie acuzaţi din nou că au dat-o la pace cu duşmanul. Nu de alta, dar apoi li se taie orice cracă de negociere în alegerile de la anul, dacă înţelegeţi unde batem…

Singurul care stă în expectativă ar fi derutatul OTV-ist Oajdea, care, de când a scris presa despre aventurile lui nocturne prin pădurile de la Schitu Duca, e consemnat la domiciliul conjugal. Altminteri, Oajdea de-abia aşteaptă să adune în cinematograful din Alexandru zece-douăzeci de membri de la clubul pensionarilor şi să le explice el cum stă treaba cu baronii şi cu scumpirile din sezonul de toamnă-iarnă. Şi să te ţii atunci revoluţie şi răscoală, mai ceva ca la 1907, nu alta!

Grupul de Monolog Social