Una dintre cele mai importante bogății ale Iașului o reprezintă, fără nicio îndoială, zestrea constituită din bisericile și mănăstirile orașului. Din acest punct de vedere, ieșenii se pot lăuda cu monumente precum Mănăstirea Trei Ierarhi, Complexul Golia, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, Catedrala Mitropolitană. Adevărate bijuterii arhitectonice, cu picturi interioare și exterioare spectaculoase, cu morminte ale unor personalități naționale, lăcașurile de cult nu par a fi valorificate la potențialul lor, deși, în multe cazuri, au fost investite milioane de euro pentru reabilitarea lor. Nu sunt promovate nici măcar la nivel național, în unele cazuri fără a avea pagini de internet, nu sunt incluse în diverse trasee turistice, nu au programe de vizitare care să atragă turiștii, singurele excepții fiind poate în perioada sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

Cele mai multe biserici
În urmă cu câțiva ani, Iașul era cunoscut ca fiind orașul cu cele mai multe biserici. Presa locală relata în 2008 că de la 43 de biserici, câte avea în 1990, municipiul Iași a ajuns la 71 de ctitorii, iar 30 dintre acestea sunt incluse pe lista monumentelor istorice. „Din câte știu, raportat la numărul de locuitori, Iașul are acum cele mai multe biserici. Cu toate acestea, ele nu sunt suficiente nici acum, având în vedere afluența de credincioși la slujbe. Iașul a avut însă o moștenire grozavă. În centrul orașului sunt foarte multe biserici vechi”, a declarat în 2008 părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Proba timpului
Una dintre cele mai importante repere din municipiu este Mănăstirea Trei Ierarhi. Situată în centrul Iașului, cu acces de pe pietonalul Ștefan cel Mare, mănăstirea a fost reabilitată în urmă cu câțiva ani, astfel că ieșenii, dar și turiștii, au posibilitatea să vadă o adevărată operă de artă. Biserica a fost construită între anii 1637 – 1639, ctitor fiind voievodul Vasile Lupu. ”Jefuită și arsă de năvălitori din est (1650) și din nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), biserica va aștepta ridicarea din umilință până după Războiul de Independență (1877). Lucrările de restaurare se vor efectua în anii 1882 – 1887 (arhitectura) și până spre 1898 (pictura și reamenajarea interiorului), resfințirea locașului făcându-se în 1904, sub domnia regelui Carol I.

Repere
Clădirea în care se află Sala Gotica a fost înălțată de Vasile Lupu, fiind restaurată de mai multe ori, ultima dată în 1960. „Sărbătoare a artelor, biserica Trisfetitelor se înscrie în istorie ca o autentică vatră de cultură și spiritualitate. După ce în 1641 Iașul primea cu evlavie moaștele Sf. Cuv. Paraschiva, în 1642 aici se desfășura Sinodul care a adoptat celebra Mărturisire de credință ortodoxă a mitropolitului Petru Movilă, iar în 1645 în biserica Sf. Trei Ierarhi era uns patriarhul Ierusalimului”, se menționează pe pagina de internet al mănăstirii. Majoritatea elementelor de interior au fost lucrate între anii 1889-1890 la Viena și Paris și au fost donate de regele Carol I și regina Elisabeta. Scaunele domnești și arhierești sunt din bronz aurit cu inserții de email și fildeș. Tot din bronz aurit sunt și candelabrele.

Lupu, Cantemir și Cuza
Puțină lume știe că la Trei Ierarhi sunt depuse osemintele familiei voievodului Vasile Lupu, dar și cele ale domnitorilor Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza. Mormintele sunt acoperite cu lespezi masive de marmură neagră ornată. În primă fază, aici au fost aduse de la Constantinopol și moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, care se găsesc acum la Catedrala Mitropolitană. La Trei Ierarhi sunt acum Moaștele Sf. Ierarh Vasile cel Mare, primite în dar de Vasile Lupu în 1650.
Totodată, în 1640 a fost instalată prima tipografie din Moldova, unde s-a tipărit și prima antologie de legi a Moldovei. În aceeași perioadă la Trei Ierarhi s-au pus bazele primei instituții de învătământ românesc din Moldova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în chiliile de la Trei Ierarhi încă mai funcționa Colegiul vasilian, sub numele de Școala Normală Vasile Lupu. În 1874, din comisia de examinare a școlii făcea parte și marele poet Mihai Eminescu. El a locuit un timp într-una din chiliile mănăstirii.

Casa lui Creangă
Mănăstirea Golia nu poate lipsi dintr-un tur turistic al bisericilor din Iași. Ansamblul din apropiere de Târgu Cucu apare ca o fortăreață medievală, cu ziduri și turnuri de incintă, cu porți mari din metal și lemn. Biserica „Înălțarea Domnului” este ctitorită de marele logofăt Ioan Golia în sec. al XVI-lea. Denumirea de mănăstirea Golia apare pentru prima dată într-un act al domnitorului Ieremia Movilă, în anul 1606. Turnul Goliei, ridicat de egumenul Meletie în anul 1855, se află la 40 m sud de biserică și reprezintă o importantă atracție turistică. Are o înălţime de aproximativ 30 metri, iar pentru a ajunge în vârf este nevoie să se urce 120 de trepte. În prezent, turnul Goliei rămâne unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla „oraşul celor şapte coline”. Alături de turn se află prima casă de apa din Iași, cu fântână turcească în exterior. În incintă se mai află o casă cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar Ion Creangă.

Cea mai veche
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc este cunoscută drept cea mai veche biserică din Iași, deoarece documentele nu amintesc de nicio altă biserică înainte de aceasta. Au mai existat biserici din lemn sau piatră, dar au dispărut. Biserica Sfântul Nicolae Domnesc a fost construită în perioada 1 iunie 1491 – 10 august 1492 de către Ștefan cel Mare, în stil specific moldovenesc. Biserica a fost Catedrală Mitropolitană de la sfârșitul secolului al XVI-lea și până în 1695 a fost inclusiv reședința mitropolitană.

Restaurare
Cea mai impunătoare construcție religioasă din municipiul Iași este Catedrala Mitropolitană. Biserica a fost ridicată pe locul unde s-au aflat două biserici mai vechi: Biserica Albă (din secolul al XV-lea) și Biserica Stratenia (din secolul al XVII-lea). S-a lucrat mai întâi între anii 1833 și 1839, după planurile arhitecților Gustav Freywald, Bucher și Mihail Singurov. Pe 23 mai 1857, bolta centrală s-a prăbușit, biserica rămânând într-o stare precară pentru următoarele două decenii. În anul 1880, mitropolitul Iosif Naniescu a pus a doua piatră de temelie și, cu sprijinul autorităților statului, lucrările s-au încheiat în anul 1887. Sfințirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment național, la ceremonie luând parte regele Carol I și regina Elisabeta. Din anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sinții Trei Ierarhi, racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. În timp, în preajma zile de 14 octombrie, Catedrala Mitropolitană a devenit centrul credincioșilor din toată țara. Sute de mii de persoane vin la Iași pentru a se închina la Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. În zilele noastre, ansamblul mitropolitan trece printr-un amplu proces de restaurare. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, cu o contribuție locală.

Mormântul lui Russo
Un alt posibil punct de atracție pentru turiști poate fi și Biserica Bărboi, care a fost ridicată în anii 1841-1844, pe locul unei biserici construită de vornicul Ursu Bărboi în perioada 1613-1615. În această biserică a fost înmormântat în anul 1842 fostul domnitor Ioniță Sandu Sturdza (1822-1828), primul domn pământean al Principatului Moldovei de după epoca fanariotă. Tot aici sunt înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza, precum și poetul Alecu Russo (1819-1859).

Ca cetate
Un loc încărcat de istorie este și Mănăstirea Cetățuia, ctitorită în secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca. Ansamblul a fost gândit încă de la început și cu rolul de cetate de apărare în cazul unor invazii ale Moldovei. Ca urmare, în decursul timpului, la Cetățuia s-au refugiat mai mulți domnitori precum Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir, Mihai Racoviță. Ajunsă o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost restaurată în perioada interbelică la inițiativa istoricului Nicolae Iorga.
Alte lăcașuri de cult care pot reprezenta puncte de atracție pentru turiști sunt Biserica Sf. Sava, Mănăstirea Frumoasa ctitorită în secolul al XVI-lea, Mănăstirea Galata ctitorită la sfârșitul secolului al XVI-lea de către domnitorul Petru Șciopul sau Mănăstirea Hadâmbu întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659.

Sinagoga
La Iași există și cea mai veche Sinagogă din țară. Sinagoga Mare din Iași a fost construită între anii 1657-1671 pe un loc al Mănăstirii Aron Vodă, fiind considerată cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc păstrat în România. Sinagoga Mare din Iași este construită în prezent din piatră și cărămidă, având ziduri cu grosime de 1 metru. Înălțimea sa este de 22 m (parterul se află parțial îngropat în sol), iar ferestrele sunt ușor arcuite în ogivă și de mici dimensiuni.

Statistică
Conform unei statistici prezentate în 2013, în județul Iași erau 637 de biserici, adică o biserică la peste 1.100 locuitori. La nivel național, cele mai multe biserici se află în județul Cluj, 833. Raportat la populație, cel mai bine stă județul Sălaj, cu o biserică la fiecare 474 persoane. Turismul religios poate fi stimulat și prin promovarea unor informații care deja circulă pe internet. De exemplu, la o simplă căutare pe internet se poate afla că în județul Iași există aproape 20 icoane făcătoare de minuni. Informațiile nu sunt oficiale, dar pot măcar stârni curiozitatea posibililor turiști.

Lista icoanelor făcătoare de minuni din județul Iași

• Icoana Maicii Domnului – Biserica Mitropoliei
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Golia
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Socola
• Icoana Maicii Domnului („Prodromita”) – Mănăstirea Bucium
• Icoanele (cele 2) Maicii Domnului – Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”
• Icoana Mântuitorului și icoana Maicii Domnului (care plâng; minune neconfimată oficial) – Biserica „Sf. Nectarie” din cartierul „Alexandru cel Bun”
• Icoana Sf. Spiridon – Biserica „Sf. Spiridon”
• Icoana Sf. Mina – Biserica „Sf. Andrei și Mina”
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Dobrovăț
• Icoanele Maicii Domnului (cele 3), Icoana Mantuitorului si Icoana Sf. Ioan Botezatorul – Mănăstirea Hadâmbu
• Icoana Maicii Domnului – Biserica din Com. Pârcovaci
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Miclăușeni