Nicolo Napoli, principe de Copou: “Scorul scuză mijloacele”

Fabuloasa serie de victorii a CSMS în retur l-a plasat pe antrenorul Nicolo Napoli în lumina reflectoarelor. Curioşi din fire, am intrat în vestiarul din Copou, unde am găsit jurnalul de bord al tehnicianului italian.

– Sunt atât de euforic după seria fenomenală din retur, încât nici nu mai ştiu câte etape mai avem până la final, cu cine mai jucăm, pe cine trebuie să mai batem. Uneori, nici nu îmi aduc aminte unde mă aflu, ce echipă antrenez, de ce mă aflu pe banca tehnică, cine sunt eu, ce e fotbalul. Noroc că încă mai recunosc drumul spre casierie, că altfel rătăceam prin Copou ca Eminescu, cu pletele în vânt, prin ploaie, rostind versuri din marele clasic italian Catenaccio.

– Şi pentru că mă gândeam acum la Copou şi Eminescu, încă mai caut un loc potrivit pentru statuia care urmează să mi se ridice în preajma stadionului. Deja am discutat cu un artist plastic local despre liniile mari ale proiectului. Oricum, va fi ceva modest pentru valoarea mea, ceva între statuia lui David şi Gânditorul lui Rodin.

– Uneori, nu înţeleg superstiţiile românilor. Una dintre ele spune că, pentru a-ţi merge bine, trebuie să-ţi iasă cineva în faţă cu plinul. Dimpotrivă, eu încerc să-i lămuresc pe toţi că am nevoie să mi se iasă în faţă cu golul!

– Dimineaţa, când intru pe stadion la antrenament, datorită culorilor alb – albastru ale tribunelor şi echipamentului băieţilor, am impresia că sunt tot la Universitatea Craiova şi încep să le vorbesc cu muică, fusei şi alte oltenisme. Noroc cu publicul de la meciuri, care se manifestă foarte moldoveneşte, mai ales la ratările băieţilor, şi astfel îmi aduc aminte că mă aflu în estul sălbatic al României.

– M-a sunat nebunul de Toto Schillaci, să mă invite la nu ştiu ce întâlnire de promoţie de 25 de ani a celor cu care am câştigat cu Juve Cupa UEFA în 1990. I-am explicat că, dacă nu reuşesc să salvez Iaşul de la retrogradare, e posibil să am o întâlnire de comoţie la finalul şedinţei de bilanţ prezidată de Prunea. Sensibil şi săritor cum îl ştiu, Schillaci s-a oferit să dea o mână de ajutor.

– Mă preocupă meciul din etapa următoare. Parcă-l văd pe Prunea că, în afară de evitarea retrogradării, îmi fixează un nou obiectiv, participarea în Europa League. Şi, uite-aşa, graţie insolvenţelor din fotbalul românesc, e posibil să ajung primul antrenor din lume care, în aceeaşi ediţie de campionat, a dus echipa de pe ultimul loc direct în cupele europene. E clar, Jose Mourinho îmi va prepara tortellini, iar Rafa Benitez îmi va găti lasagna în fiecare seară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *