Prin 2005, PD renunţa la Stânga pentru a o trage mai tare pe Dreapta.
Succesori direcţi ai FSN care încă păstrează simboluri socialiste pe sigla “singurului partid de dreapta veritabil din România” – cum le place unora dintre actualii pedelişti să se/ne amăgească – democrat-liberalii încep să-şi (re)descopere originile.

Pe turnul din fildeş al filialei ieşene, un panou de prezentare şi-a pierdut din portocaliul stimulator de emoţii revoluţionare şi tinde spre un roşu murdar, de sorginte comunistă. Panoul însă pare a plânge şi după vremurile bune din 2009, când PDL a remorcat PSD, încercând o nouă iubire de tip fesenist, încheiată cu un divorţ zgomotos.
O altă ipoteză ar fi că PDL se află în acea perioadă a lunii şi îi este mai greu să frece cetăţeni turmentaţi cu tot felul de acte indecente şi perverse.
Pentru restul există Tampax.