Iașul este printre puținele județe din România care a înregistrat în ultimii ani și spor natural pozitiv. Acest lucru înseamnă că în județ au existat ani în care numărul nou-născuților l-a depășit pe cel al deceselor. Corelat cu alți factori, precum obținerea cetățeniei române de către persoane din Republica Moldova, s-a ajuns ca populația județului Iași să crească cu aproape 100.000 de persoane din 1990 și până în prezent, conform Institutului Național de Statistică. Performanța este cu atât mai importantă cu cât, numărul de locuitori al țării este în continuă scădere. Conform unor date prezentate la începutul acestui an, populația României a scăzut până la 19.473.624 milioane locuitori, cu 14% mai puțin decât la începutul anilor 90. Previziunile sunt însă și mai sumbre. Un raport al Organizației Națiunilor Unite susține că, în 2050, România va avea doar 14,5 milioane locuitori, față de 23,2 milioane în 1990.

Ritm amenințător
Odată cu scăderea natalităţii, populaţia României îmbătrânește. Ţara noastră ocupă locul 43 în topul celor mai îmbătrânite naţiuni din lume. În 2030 se estimează vă vom ocupa locul 12. România pierde două orașe de nivel mic în fiecare an. Parte a scăderii este reprezentată de sporul natural negativ, iar o altă parte de migrație. Doar în anul 2014, populația a scăzut cu 80.000 de persoane, cărora li se adaugă alți 40.000 de cetățeni care au migrat. Ritmul a continuat și anul trecut când populația țării a scăzut cu peste 140.000 persoane, mai bine de trei municipii precum Pașcaniul. Față de recensământul din 2011, când România număra 20.121.641 locuitori, populația a scăzut cu o persoană la fiecare 3 minute și 25 de secunde. Datele arată că în aceeași perioadă, un român a plecat din țară la fiecare 5 minute și 27 de secunde. Peste 2,5 milioane de români trăiau anul trecut în țări precum Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie.

Trei cauze
Specialiștii susțin că există trei cauze principale care au condus la acest declin al populației, mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilității și migrația externă. Mai mult, România se confruntă și cu un fenomen de îmbătrânire demografică a populației. Astfel, dacă în 1970 grupa de vârstă de 65 de ani și peste reprezenta 8,6% din populație, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare, de 15,1%, în timp ce ponderea copiilor cu vârsta mai mică de 15 ani era de aproape 26% în 1970 și a ajuns la 15% în 2014.

Explicații
Județul Iași face însă excepție de la trendul național. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 1992 județul Iași număra 823.010 persoane. Cele mai recente date arată că la 1 ianuarie 2016, în județul Iași aveau domiciliul 919.049 persoane. Practic, populația județului a crescut în fiecare an din ultimii 25. Datele de la Statistică indică faptul că în ultimii cinci ani, cu o singură excepție, județul Iași a înregistrat un spor natural pozitiv. În 2011 s-au născut cu 458 persoane mai mult decât au decedat, în 2012 sporul a fost de 596 persoane, în 2013 a fost de 1.385 persoane, iar în 2015 de peste 600 persoane. Doar în 2014 s-a înregistrat un spor natural negativ, -122 persoane. Acest indicator demografic nu explică însă în totalitate de ce populația județului Iași a crescut constant în ultimii ani. Un alt motiv pentru care populația crește, cel puțin în acte, este numărul mare de cetățeni din Republica Moldova care obțin cetățenia română, își stabilesc domiciul la Iași, dar pleacă imediat în țări din Vestul Uniunii Europene. Pe de altă parte, Iașul reprezintă principalul pol de dezvoltare al Moldovei, dar și cel mai important centru universitar, ceea ce a atras persoane, în special tineri, din regiune. Multe persoane cu domiciliul în județe din Moldova au rămas după ce au absolvit cursurile universitare la Iași.

Soluții
Una dintre puținele țări europene care înregistrează un spor natural pozitiv este Franța. Specialiștii susțin că România ar trebui să urmeze exemplul Franţei, care a aplicat o politică de încurajare a natalităţii pe o perioadă de 60 de ani. „Sunt măsuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt măsuri în natură, care privesc aceste familii — și aici aș da ca exemplu dezvoltarea creșelor, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educați și pot permite părinților să aibă o viață activă imediat după nașterea unui nou copil în familie — și a treia categorie, așa numitele scutiri de impozite pentru anumite categorii de familii. Este un sistem închegat care nu urmărește să aibă efect imediat”, a precizat Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

Comparație
România a înregistrat o creștere a populaţiei cu 26% în perioada 1960 – 1990, ca urmare a interzicerii avorturilor, însă măsura nu a fost una sustenabilă. În perioada 1990 – 2015, populaţia ţării noastre a scăzut cu 14%. În schimb, Franţa a avut o majorare a populaţiei cu 13% în același interval. O explicație cu privire la creșterea populației, comparativ cu țara noastră ar fi numărul mare de imigranți, în timp ce din România au plecat multe persoane. Cifrele care oferă însă o imagine mai clară sunt cele legate de fertilitate. O franțuzoaică naște în medie 2 copii, în timp ce o româncă doar 1,2. În plus, la fiecare o mie de nou-născuți în România mor 9, iar în Franța doar 3,5.

Populația din orașe și municipii la 1 ianuarie 2016 în județul Iași

Total județ      919.049
Municipiul Iași          363.142
Municipiul Pașcani 43.346
Târgu Frumos           14.573
Hârlău            12.414
Podu Iloaiei   11.018

Sursa: Direcția de Statistică Iași