Dacă pentru unii miercurea este zi de post negru, că tot vin acuşi Paştile, pentru alţii este zi de intensă rugăciune şi de pupat icoane. Iar asta nu neapărat dintr-o infinită evlavie şi frică de Cele Sfinte, ci mai degrabă pentru păstrarea fotoliilor călduţe în care au ajuns, prin conjuncturi politice şi alinieri de astre dintre cele mai favorabile.

Aşa ar putea sta lucrurile şi cu tinerelul nostru prefect Marian Grigoraş, pentru care şedinţa de Guvern din fiecare săptămână este urmărită mai ceva decât slujba de la parohie. Bunăoară, pe holurile Casei Pătrate circulă intens zvonul că prefectul nostru va fi zburat din funcţie, iar în locul său va fi uns probabil tot un technocrat pur sânge, chiar dacă şi ăsta poartă o ditamai ştampila de partid. Dar, reţeta e deja binecunoscută. Îţi dai demisia în doi timpi şi trei mişcări de pe unde mai activezi, îngropi la rădăcina unui zarzăr carnetul de partid şi… technocrat te face mama. Marian ştie