Prunea şi Napoli în cantonamentul din Antalya, învăţând cum se marchează golurile turceşti

În timp ce gerul s-a lăsat de câteva zile peste Iaşi, fotbaliştii de la CSMS au şters-o cu mic, cu mare, pe plajele însorite din Antalya, în tradiţionalul cantonament de dinainte returului. Aflat într-o zodie favorabilă, cu şanse bune de a intra în play – off – ul Ligii I, clubul din Copou ţine cu dinţii de triada sârbă Grahovac – Mitic – Golubovici, ale căror contracte le doreşte prelungite din vară. Până una, alta, preşedintele executiv Florin Prunea a trasat deja, împreună cu Nicolo Napoli, detaliile sejurului de trei săptămâni din Turcia.

Florin Prunea: Nicolo, ai grijă la valize, să nu pierdem vreuna pe drum. Hai, dacă se rătăceşte vreun jucător, nu-i nicio pagubă, dar dacă-mi dispare valiza mea burduşită cu trofee, nu ştiu ce-ţi fac!
Nicolo Napoli: – Nici o problemă, Florine, o să stau cu ochii pe ea ca pe butelie. Nu vrem să te enervăm, nici eu, nici băieţii, pentru că ştim cu toţii cât de bine dai la vinclul arcadei atunci când eşti la nervi.

Şi încă ceva. În fiecare seară, să faci un tur prin camerele băieţilor, în special la sârbi. Nu vreau să ne trezim că ne dispare trioul de aur tocmai când ne pregătim de play off. Cu sârbii ăştia nu te joci, sunt mai bătăioşi decât mine.
Ok, am priceput ideea. Hai mai bine să stabilim programul de cantonament, că acuşi ne pleacă avionul.

Măi, tu vrei să-mi strici concediul cu tot dinadinsul. Ce atâta program, orar, planificări, targeturi? Mergem în Antalya, tată, nu la uzinele Mercedes. Dar nişte grafice de lucrări, nişte ecuaţii diferenţiale nu vrei să-ţi desenez pe tablă?
Cu toată prietenia, Florine, dar nu prea gândeşti profesionist. Uite, eu când joc la pariuri, îmi fac dinainte o schemă, un calcul probabilistic, o teoremă Riemann. Altfel, cum aş putea pierde o grămadă de bani, dacă nu îmi evaluez corect riscurile?

Bine, mă, hai să fiu de acord cu tine, deşi mi-ai cam stricat siesta şi n-o să-mi priască avionul. Bun, ajungem în Antalya, care e primul lucru pe care vrei să-l facem acolo?
Mai întâi, ne cazăm. Apoi somn, trei ore. După refacerea bateriilor, plimbare scurtă pe plajă, urmată de un antrenament lejer. La final, câteva exerciţii de stretching. O mică gustare, două mere şi o banană, apoi stingerea la ora 21.00.

E clar, cu o astfel de mentalitate, să zicem mersi dacă prindem un loc zece. Păi, ce psihic să mai aibă băieţii, fără o baclava, o narghilea, un buric dansant, o miuţă cu selecţionata Martini? Zău, după ce îţi termini contractul la Iaşi, o să pun pentru tine o vorbă bună la un impresar din Coreea de Nord. Acolo să vezi profesionism, cu Kim Jong-Il preşedinte de club!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *