Stache Tomescu
Nu ştim cum trăiesc, astăzi, plătitorii de taxe şi impozite care muncesc zi lumină la privat, dar la stat, cu siguranţă, sunt unii care au parte numai de lucruri bune şi împliniri sufleteşti pe măsura salariului de bugetar sărit din grila de reduceri a Guvernului Boc. De-un par exemplu, redactorul şef Nicolae Stache Tomescu de la Radio Iaşi Abonament sau „Domnu’ 95 de bulioane net în mână”, cum îi mai spun angajaţii, a găsit cu greu – după circa 13 încercări nefericite – în sfârşit, o secretară pe măsura exigenţelor sale extrem de ridicate.
Surse bine informate din interiorul instituţiei ne-au declarat, sub protecţia anonimatului, că, în ultimele luni, este din ce în ce mai greu să obţii o banală adeverinţă sau un ordin de deplasare semnat de şeful radioului ieşean. Şi asta pentru că dl. Stache Tomescu a căpătat obiceiul de a se închide două-trei ore pe zi în birou cu secretara, lăsându-şi subordonaţii în „standby”. Unii dintre angajaţi spun că redactorul şef are foarte mult de lucru (pe măsura salariului de aproape 100 de milioane de lei lunar), iar pretenţia de a nu fi deranjat poate fi considerată una firescă. Din păcate, însă, calitatea materialelor difuzate de Radio Iaşi nu este întotdeauna pe măsura „efortului” depus de şeful instituţiei.
Prin experienţa „porţi închise” a trecut, zilele trecute, şi mai vechiul şi experimentatul redactor Constantin Ilie, realizator de emisiuni, care a fost nevoit să aştepte ore în şir semnătura şefului pe delegaţia de deplasare la un eveniment ce urma a fi prezentat pe postul de radio. Spre sfârşitul zilei de lucru, ordinul a fost semnat, însă, manifestarea se încheiase de ceva timp. Mai mult, fostul secretar UTC, tov. Nicolae Stache Tomescu – pentru că asta a fost înainte de ’89 – a ţinut ca subordonatul să-şi primească hârtia din uşa liftului, pentru a nu fi disturbată secretara. Sau liniştea mormântală de pe culoar? Ca să vezi!
Despre ghiduşiile de la Radio Iaşi Abonament vom mai vorbi şi-n alte materiale, pentru că avem surse demne de încredere şi, din câte am aflat, cam mulţi bani publici sunt dosiţi în buzunarele cui nu trebuie! Va urma.