Tudor Ciuhodaru
Doamnelor şi domnilor, lume (soro) lume! Mare minune mare şi nemaivăzută pe cele două maluri crăcănate ale Bahluiului! Ba chiar bătrânii târgului, cei care au scris note informative în perioade de tristă amintire, au proclamat-o drept cea mai mare minune făcută de Sfânta Cuvioasa Parascheva după cea din 1951, când o femeie de la ţară, foarte disperată, a venit la Sfântă şi i s-a plâns că i s-a furat vaca. A dat un pomelnic şi a plecat. Peste o săptămână, a venit să-i mulţumească Sfintei Paraschiva că a găsit vaca în al treilea sat. Asta în paranteză fie spus, ca să vă ţinem în suspans.
La fel ca Omu Invizibil sau Spider Man!
Revenind. La fix 60 de ani de la întâmplarea suspomenită, iată că harul Sfintei se manifesată din nou, binecuvântând un ieşean de-al nostru, nici mai mult, dar nici mai puţin decât cu darul ubicuităţii. Mai pe româneşte, cu puterea de a se afla în cel puţin două locuri în acelaşi timp. Fericitul despre care facem vorbire este nimeni altul decât Doctoraşul cel Isteţ de la UPU (bani la greu, da’ mult de lucru), care, la fel ca şi colegii săi, Omu Invizibil sau Spider Man, n-a vrut să ştie chiar toţi fraierii despre puterea lui. Aşa că a dat-o pe nasolie cu angajatele de la Biroul Personal al Spitalului de Urgenţe, pe care le-a legat cu jurământ să nu sufle o vorbă, după modelul “ori mâncăm cu toţii o pâine, ori rămânem bugetari”.
Şi cu stetoscopu-n… şi cu sufletu-n Rai!
Ei, dar cum nici o minune nu ţine mai mult de un an jumate, Doctoraşul cel Isteţ a rămas în stetoscopu’ gol când politica, o mare curvă, de acord, şi-a băgat gheara şi i-a julit frumuseţe de imagine.
Şi nu orice fel de frumuseţe de imagine, ci una de top, clădită cu migală pe miile de fripţi, turtiţi, călcaţi, înţepaţi cu furca, intoxicaţi şi, mai nou, etnobotanicizaţi care i-au călcat pragu’ Unităţii de Primire Urgenţe, cunoscută în popor şi sub denumirea de Unitatea de Primire Puncte Rating, pentru că nici un amărât nu-şi putea trăi durerea altfel decât sub lumina reflectoarelor ştirilor de la ora şeptesprezece.
Şi iată, deci, cum curva asta de politică s-a răzbunat şi l-a pocnit pe Doctoraşul cel Isteţ cu propriile arme, aruncându-l în gura lumii nu pentru vreo intervenţie medicală senzaţională sau vreun sfat mustrător cu privire la comportamentul beţivului de Revelion, ci dezvăluindu-i teribilul secret! Da, teribil, pentru că Doctoraşul cel Isteţ a reuşit, timp de nu mai puţin de 151 de zile bătute pe muchie, să fie, în acelaşi timp, şi la câte o filmare în Spitalul de Urgenţe de la Iaşi, dar şi în prim-planul vreunei răsunătoare iniţiative legislative (furate de la colegi), în Camera Derutaţilor, deci la Bucureşti. Teribil personaj!
Unde eşti tu, Felix?
Şi toţi specialiştii în talentele ubicuităţii au concluzionat că ar mai fi putut-o ţine aşa mult şi bine – şi chiar candida la Primărie -, dacă nu sărea în bărcuţa lui Felix tocmai când se cocea Marinarului furtuna. Dar aşa, l-au Porochnit portocaliii, i-au dat chiloţii jos de pe călcâiu’ lu’ Ahile şi au arătat prostimii sursa puterilor lui paranormale, în valoare de vreo 30 de miişoare de lei noi, adunaţi în cele aproape 20 de lunişoare cât a semnat pontaje şi la Spital, şi la deputăţie. Nu-i nici mult, nici puţin, nici corect. E talent.
E clar: atac politic!
În rest, ştim că poveştile cu supereroi nu excelează în originalitate. Pus în faţa urmelor pe care le-a lăsat cu pixu’, Doctoraşu’ cel Isteţ aplică schema clasică: “Aaatac politic!!! Dau în judecată tot!”. Tabăra cealaltă, în care şed pe băncuţă fecioarele virgine, care n-au ştiut (timp de un an şi jumătate!) că el nu-i băiat sărac, suspină că “să dea banii înapoi”, că îl credea manierat, cu bune intenţii, că de ce a trecut în PC, pardon!, de ce a încălcat jurământul lui Hipocrat?
