Cea mai activă personalitate ieşeană în lumea culturală a fost anul acesta un outsider. Aşezată la conducerea unei Opere care trăgea să moară, Beatrice Rancea a reuşit să readucă Iaşul pe locul rezervat oraşelor culturii. Premierele cu regizori recunoscuţi internaţional, spectacolele jucate cu casa închisă, lucru rar în ultimii ani la Iaşi dacă nu era vorba despre Fuego sau Hruşcă, evenimentele culturale greu de egalat fac din managerul Operei Naţionale Iaşi un candidat ideal la locul I cu nelipsita coroniţă. Spectacolele de deschidere şi de încheiere a stagiunii, organizate în aer liber, au constituit o noutate absolută pentru oraşul obişnuit doar cu concerte sporadice sub cerul deschis. Iar piesa de rezistenţă a fost, fără îndoială, Oscarul Operelor Naţionale, eveniment fără precedent în ţară, în cadrul căruia au fost premiaţi cei mai buni artişti lirici din România. Acţiunea s-a bucurat inclusiv de prezenţa ministrului Culturii de la acea vreme, Daniel Barbu şi de cea a reprezentanţilor autorităţilor locale şi politice din ţară şi din Europa.