Paduraru Nicusor

Cucuşorul Nicuşor-alesul nostru cel drăguţ din colegiul Nicolina, a devenit vicelider al portocaliilor în grupul deputăţesc de la Bucureşti. E cert că acest micuţ, fost prefect şi rafinat poet amator, face o figură destul de bună printre rechinii, paraşutele, brontozaurii şi strigătorii şandramalei lui Boc. Ne întrebăm uneori, dacă nu cumva, Nicuşor şi-a greşit partidul. Fost liberal, actual pedelist, omul nostru pare că nu se potriveşte peisajului politicesc nici aici. Peste un an, punem pariu că PDL-ul va deveni un fel de vis urât, de care se vor grăbi să se lepede mulţi dintre cei care acum îi cântă în strună cheliosului dela Cotroceni şi piticaniei Emil. E posibil ca om de caracter cum îl ştim, Nicuşor-Cucuşor să încerce să rămână fidel acestei echipe a morţii, căutând să mai salveze ce se mai poate salva din interior, pe principiul umanizării ciumei, sau a impunerii operaţiilor estetice miraculoase, Mumei-Pădurii. Însă Răul deja s-a săvârşit şi nici măcar el – Nicuşorul nostru drag, cinstit, simţitor şi modest, nu mai poate face nimica pentru salvarea angrenajului politicesc din care face parte.

În Iaşi, portocaliii sunt vraişte, problemele venind în primul rând din propria lor ogradă, acolo unde orgoliile sunt mari, invidiile şi mai mari, iar scenariile belicoase se ţes permanent, ziua şi noaptea. La un moment dat îl vedeam pe Nicuşor un posibil aspirant la fotoliul lui Gigi Niki premarele pesedist al urbei noastre şi chiar ne gândeam, că ouşorul acesta regulamentar, va reuşi să-l învingă într-o viitoare confruntare pe eroul ţevilor –  ivit din prăfosul Dorohoi. Ne temem însă că toate astea nu ar putea reprezenta decât un simplu joc al imaginaţiei, atâta vreme cât vremurile s-au schimbat dramatic şi par a se schimba dramatic în continuare. Păcat de tine, Mădulăraş drăgălaş… Chiar că eşti un altfel de portocaliu, unul cu care partidul piticului căzut în cap s-ar putea mândri. Dar e mult prea târziu acum pentru minuni…