Gheorghe Cheşcu, un agricultor care ştie să irige intravilanul cu lichidităţi

“Regele” Tătăraşului, Gheorghe Cheşcu, a cumpărat un teren de 4.300 de mp în zona Doi Băieţi, pentru afacerea asta oferind un purcoi de bani, undeva la 800.000 de euro. Problema e că pe el nu poate construi nimic imobiliar, ci doar să amenajeze o grădină sau un parc. Aşa că Cheşcu e cătrănit rău şi s-a dus la preot să se spovedească, poate îl ajută cineva să îi iasă ceva mai mult de-un castravete din investiţia făcută.

– Părinte, iartă-mă că am păcătuit cu Doi Băieţi. Oho, nu, nu e ce credeţi dumneavoastră, departe de mine apucăturile scârbavnice. Eu sunt doar cu banii, nu cu alte pasiuni ascunse. Da, recunosc, am râvnit la pământul altcuiva, i-am dat şi ochiul dracului pentru a-l poseda, iar acum socoteala de-acasă nu se mai potriveşte cu cea din târg. Cică nu pot amenaja decât o grădină pe ditamai terenul. Ajutaţi-mă, Sfinţia Voastră, şi sfătuiţi-mă. Să dau un pomelnic pe undeva? Dar, mai întâi, lămuriţi-mă, pomelnic înseamnă pomană? Că dacă asta înseamnă, pe mine vă rog să nu contaţi. Am şi eu principiile mele de om de afaceri care a făcut din rahat, bici. În fine, să revenim la nevoia mea. Zău, spune şi matale, cum adică să n-am voie să construiesc decât grădini şi parcuri pe terenul meu? Dar de aia am dat eu 800.000 de euroi, ca să fac Jardin du Luxembourg la mocofanii din Tătăraşi Sud? Pentru asta am luat 4.300 de mp, ca să cultiv roşii şi cartofi, să fac o piaţă de en-gros pentru mârlănimea din Dancu? De acord, aş face aşa, un mic părculeţ, o replică la grădinile suspendate ale Semiramidei, dar să mă lase să fac şi-un palat de oţel şi sticlă de douăj de etaje, nu? Păi, merge grădină fără palat? Sau, hai, fac un parc, dar construiesc o gheretă pentru paznic de zece etaje. Aş face şi un parc de distracţii, cu maşinuţe din alea care să circule printr-o parcare subterană. Sfinţia Voastră, soluţii se găsesc, trebuie doar să fim oameni şi să ne iubim aproapele. Apropo, matale de unde faci cumpărături acum, în postul Paştelui? Vă recomand nişte magazine creştine, Flux se numesc. Găsiţi tot ce doriţi în ele, de la şaibe şi broaşte de uşi, până la brânză tofu, foarte sănătoasă pentru trup şi spirit. Dacă mergeţi pe-acolo, spuneţi că veniţi din partea mea, să vă dea un salam vegetal cu mai puţin de 80% apă. În concluzie, cam ăsta a fost oful meu, Sfinţia Ta. Ştiam că aveţi o cutie a milei de toată mila, ca să zic aşa. Prin urmare, am venit cu cutia mea de-acasă, s-o schimbaţi pe asta veche. În ea mi-am pus şi-o dorinţă. Să-mi spuneţi dacă trebuia să am mai multe!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *