Jurnal de spital: Radu Terinte, un director ce-a dat în mintea copiilor

Radu Terinte, managerul Spitalului de Copii „Sf. Maria” şi-a uitat jurnalul intim într-un salon. Unul dintre copii l-a luat şi l-a adus la redacţia „Bârfa de Iaşi”.

– Fiind încă pasionat de chirurgie, mă mai duc prin bucătăria spitalului, să văd cât de bine sunt ascuţite cuţitele. Jale mare. Toate cuţitele, boante. Bucătăresele mi-au zis că toate cuţitele bune au fost luate de diverse cadre medicale din spital. Am făcut rapid o inspecţie şi numai în sertarul unuia dintre medici am găsit şapte cuţite de toate dimensiunile. Mi-a luat o oră să-i explic omului că la deschiderea plicului poate folosi chiar bisturiul din dotare, nu să intre în cuţitele cantinei.

– Pasionat de vânătoare, ieri mi-am instalat un cap de cerb împăiat pe peretele biroului. O minunăţie, pare că te urmăreşte cu ochii peste tot. Azi au intrat nişte copii în birou, să-i consult un pic. După ce au văzut cerbul, au început să ţipe la mine că am furat renul lui Moş Crăciun. Nu i-am potolit până când nu m-am îmbrăcat în costumul roşu şi mi-am trântit peruca albă, special ţinute în dulap pentru situaţii de urgenţă. M-am dat rapid cu spumă de ras pe barbă şi am încercat să-i temperez. Nu i-am liniştit până nu i-am lăsat să mă călărească în jurul biroului, cu un termometru în gură şi lăsându-mă tras de stetoscop ca de nişte hăţuri.

– Acum două seri, m-am întâlnit cu un puşti plimbându-se pe holurile de la etajul şapte. Mi-a zis foarte firesc că n-are somn şi m-a întrebat dacă pot să-i dau vreo tabletă pentru dormit. După ce mi-a refuzat tableta Samsung (deşi avea Angry Birds instalat pe ea!), mi-am dat seama că trebuie să aplic un tratament ceva mai special. Am început să-i citesc toate proiectele de legi pe care le-am iniţiat pe vremea când eram senator. A adormit în cinci minute, dar după două ore l-am întâlnit cu un etaj mai jos, bântuind pe la lifturi. Mi-a zis că poveştile din Senat nu i-au priit şi că ar vrea să afle ce se întâmplă şi prin camera inferioară. Data viitoare voi încerca cu Diazepam.

– Ieri era să mă accidenteze o maşinuţă teleghidată pe culoarul etajului cinci. Noroc că m-am ferit la timp şi am intrat rapid în lift. Unde am stat blocat trei ore. Abia atunci am înţeles ce înseamnă să fii cu adevărat blocat în trafic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *