Marele război electoral nu se duce pe pietrele Iaşului, spălate de Salubris, aşa cum mulţi naivi consideră, ci pe marile câmpii în pârloagă, din preajma cătunelor răsfirate din judeţ.
Plugarii, pălmaşii gliei, ţaţele din faţa porţilor, cele care dau încă din suveică, popa, dascălul, beţivii cu bani daţi din pomana statului, este cea mai veritabilă armată de vot care satisface, la prima chemare, dorinţa de costum scrobit a vreunui burtos băgat la ros ciolane în marea întreprindere a umbrelor fără căpăţână din politica locală.
În week-end-ul trecut, într-unul dintre cătunele giudeţului, fii satului au fost chemaţi să-şi aducă recunoştinţa faţă de unul dintre ai lor, plecat demult dintre ei spre şcolile înalte ale ţării, de unde a ieşit academician, şi de vreo doi ani spre pajiştile însorite ale Domnului. În căminul cultural al satului, fostă dugheană transformată în mod sublim într-o adevărată sală de spectacole, de un alb imaculat, primarul cu eşarfa tricoloră în gât şi damigeana în priviri, a invitat poporul de mireni la o mică agapă, dar nu oricare, ci cu bucate aduse de o firmă de pompe funebre.
În fruntea mesei, arhimandritul Nicolae Gheorghiţă, cu crucea aruncată peste pântecele copt, avându-l în dreapta pe părintele Doroşincă, aveau în faţa lor creştinii, despre a căror credinţă nu se puteau îndoi din şale. La aceiaşi masă îmbelşugată, academicianul Constantin Marinescu, rectorul Vasile Burlui, ginecologul ţărănist Constantin Fătu şi finanţistul lui Gheorghe Nichita, pesedistul Victorel Lupu, încercau să păstorească mieros femeile cu broboade şi bărbaţii atinşi de sughiţul cantităţilor generoase de tulburel aruncat pe mese.
„La anu’, după ce o să tragem linie, că ştiţi şi voi ce e la anu’, o să facem ceva şi mai lat, hâc!, ca să ajungă lung la toată lumea. Nu vreau să vă gâdil, hîc!, ce paştele mă-sii, că e a doua oară când am tendinţa de a-mi curge lacrimi pentru oamenii acestei comune…Vasile, ia băieţii şi du-te printre mese de presară nişte melodii peste bucate!…Aşa, eu sunt primarul şi beneficiez de nişte relaţii… Unde-i Aurica de la Poştă ? Domnu Lupu’, să dai bre medalii şi lu’ Chirilă şi lu’ Adăscăliţei, că ăsta ultima oară s-o îmbătat şi m-o cam chelfănit. Bă, ce mai tura vura, se ştie, «pesedeul» ne învie. Eu atât am avut de zis, că nu de alta, da’ mai avem de beut“, a încheiat discursul Costache Păstârnac, primarul cu drapel.
Se spune că după această comemorare, mesenii au fost invitaţi în spatele căminului cultural, acolo unde Păstârnac a amenajat un labirint pentru copii comunei.
Din surse de încredere am aflat că şi acum se mai învârt prin el, căutând să ajungă la urme să voteze.
„Păstârnac, primar!“
