Mai țineți minte frumoșii primi doi ani de Uniune Europeană? 2007 – 2008, adică? Atunci când economia duduia, lefurile creșteau trimestrial, iar românii munceau în draci prin Italia și Spania? Mai țineți minte care era cel mai dinamic domeniu al economiei? Exact, construcțiile. Se construiau de toate, peste tot, de ziceai că s-a întors Epoca de Aur. Una-două se auzea de lansarea unui nou proiect imobiliar. Iar foamea de locuințe era atât de mare, încât, indiferent cât se construia, tot nu ajungea, iar prețurile urcau la fiecare două luni. Afară, românii lucrau cu precădere tot în construcții, mai ales în Spania, unde sectorul avansa cel mai rapid din întreaga Europă. Mda, și pe urmă a venit criza, tot pe fond de construcții: celebra bulă imobiliară americană, care a reconfigurat tot sistemul economic, făcând varză în primul rând sectorul construcțiilor, iar pe urmă și pe cel bancar. Acum, în Iaşi, construcţiile au revenit în mare forţă. Bula se umflă, mai încet ca în 2007, dar sigur. Va pocni iar?

Pe creştere cu 12,8%
Oricât de crâncenă a fost, criza a avut și o parte bună: a clarificat lucrurile. Au rezistat doar cei mai buni dintre cei buni, alături și de, firește, cei mai norocoși dintre norocoși. Băncile nu se mai aruncă la credite, banul s-a scumpit, așa că nu prea mai e loc de speculă. Dar ce ne-a venit cu poveștile astea despre construcții? Păi, istoria se repetă, ceea ce deja e interesant. Dar fără speculă. Din nou, în România se construiește în draci. În ianuarie 2015, față de ianuarie 2014, ritmul de creștere a sectorului construcțiilor a fost la noi de 12,8%. Și nu sunt cifrele Institutului Național de Statistică, să zici că le mânărește cineva, ci ale Eurostat. Cifra e de nouă ori mai mare decât media de 1,4% a UE și de patru ori mai mare decât cea de 3% din zona euro. De fapt, suntem pe locul doi în Europa, după Spania, unde ritmul de creștere a fost de 14,4%. Pe locul trei nu e Germania, ci Suedia, cu un ritm de 11,3%. Vecinii noștri bulgari încă nu și-au revenit, sectorul scăzând la ei cu 4,2%. A scăzut și în Marea Britanie, cu 3,3% sau în Italia, cu 2,4%.

În toată ţara
Firește, cârcotașii pot spune că e normal să și creștem, la cum am luat-o la vale până mai an. După fundul oceanului, nu poți înota decât în sus, vorba chinezului. Doar că bulgarii merg în continuare la vale, iar faza pozitivă la noi e că această creșterea e aproape generală, în toată țara. Și nici măcar nu ne aflăm în primul an de creștere.

Peste tot în oraş
Iașul nu face excepție. În ianuarie 2014, față de ianuarie 2013, creșterea sectorului construcțiilor a fost estimată la 12%. La fel, ianuarie 2015 comparativ cu aceeaşi lună din 2014 a consemnat o altă creştere pe această piaţă. Asta, luând în calcul operațiunile de cadastru aferente domeniului, pentru că cifrele se agregă mai ușor la nivel național. Construcțiile își revin și pe malurile Bahluiului și își revin bine. Dacă vă uitați în jur, cam în orice cartier v-ați afla, veți vedea clădiri noi. În general, blocuri, că nu mai stăm să numărăm și casele. Iar blocurile sunt de două feuri: de locuințe și de birouri. Să vedem cum stăm pe aceste două felii ale sectorului construcții.

Birouri clasa A
În perioada de boom de care aminteam la început, s-a construit alandala. Orice făceai, găseai client. Și așa au apărut proiecte de clădiri de birouri pe la periferie și blocuri de locuințe în centru. Că nu era ok, s-a văzut imediat. Când a venit criza, birourile de la marginea târgului au căzut primele. Vrei să reziști ca firmă, trebuie să fii văzut, deci trebuie să fii în Centru. Birourile mărginașe s-au prăbușit, dovadă și faptul că nici acum nu sunt mulți care să se înghesuie în clădiri gen Tehnopolis, de exemplu, în pofida prețurilor mici. Un om de afaceri „greu”, cum e Iulian Dascălu, s-a putut adapta, transformând proiectul Palas din mers: în loc de blocuri de lux, cu penthouse, a făcut birouri clasa A. Și a mers. Criza a filtrat proiectele și a decantat birourile de blocurile de locuințe. Centrul Iașului a început să capete un aspect de City londonez. Păstrând proporțiile, firește. Tendința e clară: birourile în centru, locuințele în afara acestuia. Nu ne pronunțăm dacă așa trebuie, dacă Iașul câștigă sau pierde. Doar constatăm faptele.

Rege de Tătăraşi
Le puteți constata foarte ușor și dumneavoastră. Gheorghe Cheșcu a construit, în ce condiții nu comentăm aici, ditamai clădirea de birouri la Flora, în Tătărași. A închiriat-o la E.On, iar de atunci tot cumpără teren şi înalţă clădiri. Terenurile pe care le deține sunt în Tătărași, unde e un fel de conte local, că baron e prea puțin. Birourile în altă zonă decât în Centru merg ca afacere doar dacă prinzi un client care nu are trebă cu publicul și e suficient de mare pentru a lua toată clădirea. Cum a fost cazul E.On, care își are birourile de la Doi Băieți tot într-o clădirea de-a lui Cheșcu.
Tot în Tătăraşi, Cheşcu a terminat recent construcţia unei clădiri de birouri, pe Vasile Lupu, vizavi de Flora, imobil pe care l-a şi scos la închiriat. Pe Vasile Lupu, un pic mai jos spre Doi Băieţi, Cheşcu se află în faza finală cu un alt proiect imobiliar: un bloc de locuinţe, lângă sala de sport Oxygen care aparţine unui alt mogul imobiliar Cristin Zămosteanu, în fapt rivalul lui Cheşcu din Tătăraşi.

Încă una pentru Dascălu
Cum ziceam, în zona centrală, domeniul birourilor de top duduie. Dascălu construiește o nouă clădire de birouri, a cincea din seria United Business Center, a cărei finalizare este deja așteptată de viitorii chiriași. Mai clar spus, clădirea încă nu se vede, dar contractul de închiriere a fost parafat.
Tot pe Sf. Lazăr, fostul sediu al Vega se transformă și el tot în birouri surpraetajate. Peste drum de acestea, clădirea triunghiulară a Gabriel Business Center-ului construit de viceprimarul Surdu și-a găsit noi clienți deunăzi. Că s-a vândut sau doar s-a închiriat, cu opțiune de cumpărare, ca la leasing, contează mai puțin. Foamea de birouri centrale e fantastică. Pe aceeași linie, fostul magazin universat Moldova a eșuat ca mall, Palas răpindu-i toți clienții. În schimb, renaște ca viitoare clădire de birouri și se lucrează intens la reconvertire. Omul de afaceri Gheorghe Iaciu a anunţat că investiţia de 10 milioane de euro necesară transformării din Moldova Mall în Moldova Center (cu funcţiune preponderentă de birouri) va fi finalizată în doar câteva luni.

Palas, ca un magnet
Străzile Sf. Lazăr și A. Panu şi cele din imediata apropiere tind să devină acel City de care vorbeam mai sus. Limitele lui, așa cum arată harta construcțiilor în lucru sau în proiect acum, par să fie date de Elena Doamna la nord și de Bahlui la sud. Evident, complexul Palas funcţionează ca un magnet. Fostul sediu al primului cotidian ieșean, 24:ore, a fost ras de buldozere într-o singură zi, alături de Cocoș Nebun, coafor și ce mai era pe-acolo. Lângă Biserica Albă va răsări un centru de afaceri ridicat de Constantin Rădeanu. Ăla cu „La Castel” de la Breazu, dacă nu vi-l aduceți aminte din prima. Da, tot ăla care are şi E-Gros în Baza 3. La doi pași de Rădeanu, spre Târgu Cucu, clădirea pornită de Bursa Moldovei, a lui Sorin Vârlan, prinde contururi tot mai clare și începe să se acopere cu aluminiu și geamuri cu folie reflectorizantă. Cândva, nu chiar demult, șantierul era ca și abandonat, după decesul inițiatorului. Acum a renăscut și va deveni încă o clădire de birouri. Dacă fostul sediu al UPA nu ar fi fost cumpărat de UMF, poate se transforma și el în sediu de multinațională, că e în zona potrivită. Dar mai știi?

Apartamente de lux
Ziceam de Bahlui, ca limită a zonei de birouri și asta ne-a adus aminte de cei mai activi investitori imobiliari din ultima vreme. Și unii dintre cei mai discreți. Frații Negurici, Cristian și Ovidiu, înalță în Copou, unde cândva funcționa fosta fabrică Textila, complexul Exclusive Residence. 10 – 12 blocuri de lux, mare parte deja finalizate. Blocuri care l-au convins și pe președintele Consiliului Județean să le devină client, acesta luându-și un apartament acolo. Mărginite de străzile Petre Andrei și Sărărie, blocurile au devenit un mini-cartier de lux într-o zonă în care locuitorii majoritari au un ten destul de închis. A, ce treabă are Bahluiul cu vârful Copoului? Păi, tot Neguricii au în proiect un bloc de cinci etaje pe amplasamentul fostului magazin Mercur Mary din Podu Roș, aproape de sediul PNL. A și ieșit cu scandal cu localnicii. Neguricii sunt specializați în apartamente, nu în birouri. Nu e o idee proastă, că îți amortizezi investiția mai repede. Iar o intersecție nebună precum cea din Podu Roș poate tăia cheful celor dornici de birouri. Așa că băieții merg pe varianta cea mai sigură pe termen scurt. Că pe termen lung tot Dascălu o să câștige mai mult din închirieri de birouri, e altă treabă.

Milionarul fără chip
Extrem de prezent pe piața imobiliară a Iașului, și în continuă expansiune, e Cristin Zămosteanu. Pe numele lui sunt blocuri în Canta, Lazăr Residence de pe strada Zimbrului, complexul „Vasile Lupu”, cu vreo 100 de apartamente. Tot în Tătăraşi are un turn, la parter cu o salină. Peste drum, Zămosteanu deţine sala de sport Oxygen. El e și autorul unuia dintre cele mai vechi blocuri noi din municipiu, cel din spatele hotelului Indiana, în Târgu Cucu. La vremea construcției, a fost scandal mare, că era prea aproape de hotel și apăreau probleme legate de iluminatul natural. Până la urmă însă, Premium Residenz a fost finalizat și vândut în bună parte. În CUG, milionarul are câteva magazine şi o spălătorie auto. Prezenţă extrem de discretă, Zămosteanu e milionarul fără chip, presa locală neavând nicio fotografie cu el.

Intrare spectaculoasă
Dintre noii intrați, cel mai surprinzător este fără doar și poate Bogdan Gheorghiu. Cunoscut ca proprietar al Credit Express Amanet, afacere pe care de altfel a vândut-o acum câţiva ani, el și-a făcut spectaculos intrarea pe piața imobiliară, cumpărând complexul Arena, de lângă Lidl Tătărași. Mărunții sunt mulți. Genul care construiește câte un bloc de patru etaje, cel mult două. În rezumat, se construiește din nou la Iași, și se construiește enorm. De data asta, cu ochii pe piață.