Deputatul Doboş, joc periculos cu declaraţiile: cu cele politice şi de interese

Nou intraţii în Parlament, plini de entuziasmul începutului, se aruncă cu capul înainte și pe urmă nu mai știu cum s-o întoarcă. Și țin’te-atunci gimnastică. Întoarcerea la 180° este dificilă. Așa a pățit-o și omul nostru de azi, ajuns din cvasi-anonim, fix deputat.

Consecvența și sinceritatea n-au fost niciodată „boli” de care să sufere oamenii politici. Nici nu-i de mirare, câtă vreme alianțele se fac și se desfac, iar prietenul de azi este dușmanul de mâine. Și-apoi, cum să fii sincer în campania electorală? Te mai alege careva dacă mărturisești că n-o să-l poți ajuta cu nimic concret pe alegător? Doar în Titanic Vals un candidat sincer devine deputat. Nici alegătorul nu așteaptă marea cu sarea. Oleacă de onestitate, câteva proiecte rezonabile și ceva bunăvoință ajung pentru a câștiga votul. Parlamentarii vechi au prins ideea de mult. Cei noi, o prind din zbor. Mai bine sau mai rău, după caz.

Partea proastă cu cei noi este că, plini de entuziasmul începutului, se aruncă cu capul înainte și pe urmă nu mai știu cum s-o întoarcă. Și țin’te-atunci gimnastică. Întoarcerea la 180° este dificilă. Așa a pățit-o și omul nostru de azi, ajuns din cvasi-anonim, fix deputat. Anton Doboș, că de el este vorba, a fost toată viața un birocrat. Adică un funcționar de birou. Un contabil cu mânecuțe și mustăcioară de la Fiscul județean.

Cu ochii larg închişi
Nimeni n-a știut că e liberal până în vara lui 2012, când a ajuns șef la sus-numitul Fisc, pe mâna deputatului pe atunci Relu Fenechiu. S-a bârfit la momentul respectiv că ar fi fost pus șef doar ca să închidă ochii pentru cine trebuie. Nu ne pronunțăm. Puțini se pot lăuda că l-au văzut la ochi cât a fost șef, așa că nu putem spune dacă erau larg deschiși sau strâns închiși. Sau larg închiși, vorba unui film american. Răspunsul ar putea sta în faptul că după șase luni de șefie, a fost avansat pe postul de candidat la deputăție, în Nicolina.

Un debut rezonabil
Nu-l știa nimeni pe-acolo, dar asta n-a fost o problemă. Contra-candidații erau la fel de necunoscuți, chiar dacă unul avea deja un mandat la activ. Iar Doboș avea marele avantaj că reprezenta Alianța. Acea alianță care a ras tot în Iași. Și așa, la 51 de ani, Doboș și-a făcut debutul în lumea politică. A, n-a rupt gura târgului în Camera Deputaților. Vreo 20 de declarații politice, încă vreo 10 luări de cuvânt. Cam juma’ de oră în total, adică mai nimic, în 15 luni de deputăție. Nu e singurul cu palmaresul ăsta. N-am putea să-i reproșăm că nu se agită mai mult. În fond, oricâte discursuri ai ține în Parlament, te aud doar colegii. Nu cunoaștem pe nimeni care să urmărească dezbaterile din Cameră, deși ele sunt postate în format video pe net. Omul a gândit pragmatic, ca un contabil ce se află. Are pagină de internet. Pagină de facebook. Cont de twitter și tot ce-ți mai poate pune la dispoziție secolul al XXI-lea în domeniul comunicării.

Mostre de ipocrizie
Și asta este și partea proastă. Că pe internet lași urme. Veșnice și eterne, dacă nu angajezi un om să le șteargă. Și poți pica de fazan, că una spui azi și alta, mâine. 18.02.2014: Doboș lansează un apel emoționant la unitatea USL. Cu un USL întreg, Iașul avea să aibă și autostradă, și aeroport, și locuri de muncă. ”USL are nevoie de un climat de lucru favorabil, fără fracturi și dispute”. Corect. Frumos.
18.03.2014. Între timp, USL se făcuse țăndări. Declarație politică: ”Proiectele locale, sacrificate de noile alianțe”. O săptămână mai târziu, pe site, Doboș ia PSD la împins vagoane, că a uitat de autostradă, de aeroport, de Manifestul pentru Iași. Nu intrăm în detalii, că e vorbărie goală. Dar, dom’le, hodoronc-tronc te-ai prins că v-aţi asumat nişte proiecte? I-am zice ipocrizie, dar înțelegem totuși că fiecare divorț trebuie să se lase cu strigături. Tot pe 25, adică deunăzi, liberalii depun o moțiune simplă, că Guvernul Ponta 3 amenință viața românilor, că nu scoate mai repede noua listă de medicamente compensate. Ei, na-ți-o! Dom’le, pică omul din copac și tot mai stă oleacă, până vine salvarea. Nici o lună n-are guvernul ăsta. Până la Bănicioiu, ministru al sănătății a fost taman un liberal, Eugen Nicolăescu. Tot contabil. Nu prea l-am auzit pe Doboș să-i sară la beregată pe problema asta, cât se poate de reală, de altfel. Mda, politică, politică, dar tot parcă sună nițel a ipocrizie, nu?

Hop incompatibilitate
A, că am început cu onestitatea. Ne-a inspirat chiar o declarație politică a lui Doboș, de pe 11 martie: ”Onoare și responsabilitate”, în care mătura cu PSD pe jos că de ce vrea să-i măture pe liberali din funcții. Ca la războiul politic, ce să zicem? Doar că o zi mai târziu, ANI l-a găsit incompatibil și a făcut o sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fals în declarații. Până în vara anului trecut, deputatul a ocupat și funcțiile de administrator la E.ON Moldova Distribuție și de cenzor supleant la Romtrack SA. Asta e incompatibilitatea. Cele două funcții n-au fost trecute în declarația de interese. Ăsta e falsul în declarații. Războiul politic este una, legea este totuși alta. Dar tot a un fel de ipocrizie sună, nu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *