În timp ce opinia publică mioritică fierbe de furie și indignare din cauza „nedreptății” suferite de elevii, părinții și profesorii șpăgari de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală, noi, ieșenii, avem alte preocupări: să sărbătorim cu se cuvine faptul că, iată, suntem județul cu cele mai multe medii de 10 la examenul din bacalaureat la nivel național și al treilea pe țară ca promovabilitate! Dacă pentru aceste izbânzi trebuie să mulțumim guvernării USL, ploilor și ieftinirii legumelor în piață, calității apei potabile, creșterii nivelului de trai, numărului uriaș de cazuri de schizofrenie paranoidă sau harului și dăruirii dascălilor coordonați magistral de competenta conducere a Inspectoratului Școlar Județean Iași – sunt chestiuni pe care istoria, cu ajutorul specialiștilor și al Monicăi Tatoiu, le va lămuri.

Cert este că, după ce la evaluarea națională am avut o promovabilitate cam cu 12 procente peste anul trecut, dar un pic sub media națională, bravii candidați la bacalaureat au restabilit dreptatea, impunând Iașul drept o capitală nu doar culturală, ci și educațională, un adevărat izvor de neuroni și exportator de inteligență juvenilă la nivel național și chiar mondial. Concret, cu o promovabilitate de 67,55%, Iașul stă cu 11 procente mai bine decât anul trecut și cu aproape 12 față de media națională. Mai mult, avem a treia cea mai bună promovabilitate la nivel național, doar Brăila (?!) și Clujul (o fi mâna lui Boc…) putându-se lăuda cu candidați mai deștepți ca ai noștri. Să notăm că avem și cei mai mulți „zeciști” din țară, vreo 12, ceea ce – pe bune! – e spre justa lor laudă. Fiindcă una dintre marile plăceri omenești este aceea de a descoperi proști mai mari decât noi înșine, să mai punctăm că, din perspectiva promovabilității, suntem de vreo trei ori mai inteligenți decât cei din Ilfov (mde, județ agricol, niște țărani…) și de două ori decât cei din Teleorman (să sperăm că Dragnea nu se supără…).

Deși cifrele măgulitoare nu te predispun niciodată la analize, ci doar dezastrele, nu suntem chiar atât de naivi încât să credem în creșteri spectaculoase ale inteligenței populației și nici în distribuiri atât de fanteziste ale deșteptăciunii pe teritoriul patriei. Nefiind nici sociologi, nici spiritiști, am căutat explicațiadirect la sursa tuturor adevărurilor despre școala ieșeană. Este vorba, desigur, de șefa Inspectoratului Școlar, Camelia Gavrilă, din ale cărei analize, sinteze, inducții și metempsihoze merită să reținem următoarele: „Este o evoluţie care s-ar explica prin numărul important de simulări şi printr-o conştientizare a elevilor, având în vedere că suntem a treia oară la un bacalaureat monitorizat cu camere video. (…) O explicaţie este legată şi de faptul că mai mulţi dintre cei care au promovat clasa a XII-a nu s-au înscris să susţină bacalaureatul, probabil pentru că erau conştienţi că nu sunt foarte bine pregătiţi. (…) Sigur că o altă explicaţie a succesului ţine şi de faptul că au fost subiecte diferenţiate în funcţie de profilul, filiera absolvită de elevi, nu aş spune neaparat mai uşoare, ci de un nivel mediu”.

Dacă ni se permite o vulgarizare a discusului cameliogavrilian, rețeta ar fi, așadar, următoarea: la bacalaureat să se vină numai cu frica-n sân, că supravegherea și organele nu iartă; să participe numai cine a învățat cu adevărat; subiectele să fie cât mai ușoare; profesorii să fie își amintească că și ei, dacă nu au copii, au fost copii la vremea lor. Dacă toate aceste condiții vor fi îndeplinite, nu ne îndoim că, peste câțiva ani, Iașul va avea nu numai promovabilitate de 100%, ci și cei mai mulți „zeciști” din țară. Asta, desigur, dacă vom aplica regulile expuse: din Iași să participe vreo 20-30 de candidați la examen, iar din celelalalte județe doar câte 10; participanții să fie în stare să se semneze pe foaia de examen, să scrie și citească mai mult de 10 cuvinte pe oră; nu în cele din urmă, probele să fie de tipul: „Cât fac 2+2=4?” (la matematică), „Cine a scris «Scrisoarea a III-a» de Mihai Eminescu?” (română, dar și limba maternă scris) sau „În ce an a avut loc revoluția de la 1848?” (istorie și geografie).

Lauren Bacall Aureat