Semne bune economia are. Exporturile, în creștere

Ca tot omul, avem și noi tabieturile noastre. Unul dintre ele este ca, o dată la vreo două săptămâni, să ne facem aprovizionarea cu ce mai e nevoie prin casă. Asta înseamnă o vizită la un supermarket. Tot așa, colindăm și mall-urile, mai mult ca să vedem ce a mai apărut nou, ce magazine s-au mai deschis, care s-au mai închis. Uneori, mai și cumpărăm câte ceva, genul de obiecte pe care le poți oferi cadou dacă ești invitat pe neașteptate la aniversarea vreunui cunoscut. Probabil că nu suntem singurii cu astfel de obiceiuri. Ei bine, dragii noștri, acum două săptămâni s-a nimerit ca cele două tabieturi să pice odată: cumpărăturile de rutină și inspecția mall-urilor. Am avut surpriza să ne călcăm efectiv pe picioare cu ieșenii ieșiți la cumpărături, ca și noi. Eram obișnuiți cu atmosfera sumbră din primii ani ai crizei economice, așa că am fost ușor debusolați. Am mai făcut o tură și weekend-ul trecut și am dat peste aceeași aglomerație. Ce se întâmplă, totuși? De unde apetitul ăsta pentru cumpărături?

Circulă banul
Statistica are o calitate esențială: îți poate oferi din câteva cifre răspunsuri la cele mai năstrușnice întrebări. Firește, poate la fel de bine să ascundă adevărul. Depinde cum învârți cifrele. În ce ne privește, ultimul buletin statistic ne-a cam dat răspunsul la întrebarea noastră. Probabil că ați observat faptul că prețurile au înghețat în ultimul an. De fapt, inflația în august a fost de -0,2% față de august anul trecut, deci cumva prețurile chiar au scăzut. E drept, nu și la țigări, dar asta-i viața. În același timp însă, salariile au crescut. Poate nu al dumneavoastră sau al nostru, dar pe ansamblul țării, venitul salarial brut a ajuns în iunie la 2.875 lei. La Iași este mai mic, firește, cum se întâmplă de altfel în întreaga Moldovă. Totuși, lefurile ieșenilor au ajuns în medie la 2.664 lei brut, cu 316 lei mai mari decât în vara anului trecut. Acești 316 lei reprezintă o creștere medie de vreo 12% a puterii de cumpărare, ceea ce pentru un singur an este enorm. Unde se regăsesc acești bani? În consum. Românii, iar ieșenii nu fac excepție, s-au săturat de austeritate, de strâns cureaua, de economii la sânge. Au început să capete din nou încredere și cheltuie. Pe ce?

Creșterile, în procente
În primul rând, pe motociclete și mașini. Vânzările de motociclete, cheltuielile cu service-ul în întreținerea acestora au crescut într-un singur an cu 38%. La mașini, creșterea a fost de „doar” 27%. Au crescut enorm și cheltuielile cu servicii de genul coafură, întreținere corporală și înfrumusețare. De, și doamnele se vor respectate, nu doar domnii. Astfel de cheltuieli au crescut într-un an cu 34%. Comerțul cu amănuntul este și el un beneficiar important al revenirii apetitului pentru cumpărături. În iulie, valoarea comerțului cu mărfuri alimentare, băuturi și tutun a fost cu aproape 22% mai mare decât cea din iulie anul trecut. La comerțul cu amănuntul de produse nealimentare, creșterea a fost de 16%. Mult peste creșterea veniturilor salariale, ceea ce arată că oamenii au reînceput să se împrumute, cel puțin pentru mărfurile de folosință îndelungată. De altfel, e suficient să deschideți televizorul și nu se poate să nu vedeți imediat reclame la creditele oferite de diverse bănci. Credite care reîncep să fie acordate în condiții lejere, fără multă bătaie de cap. Dacă am fi pesimiști, ne-am aminti că aceeași atmosferă era și în 2008. Preferăm să fim totuși optimiști și să presupunem că după criza care a curățat mult din economia gri, abia acum s-a intrat într-un oarecare normal.

Sus-jos
Spunem asta pentru că și cheltuielile legate de hoteluri și restaurante au crescut semnificativ. Cu o cincime, față de anul trecut. Au crescut și cheltuielile presupuse de excursii și vacanțe, dar au scăzut ușor cele legate de jocurile de noroc. Acest indicator nu e urmărit degeaba de statisticieni. Când cheltuielile cu jocurile de noroc cresc, este un semn fie că deja a apărut o criză, fie că ea se profilează la orizont, oamenii nemaiavând încredere în economie.

Mai puțini șomeri
Pe ansamblu, Iașul nostru pare să treacă printr-o perioadă de creștere „sănătoasă”, cum le place economiștilor să spună. Producția industrială a crescut cu 8,7% în decurs de un an. Exporturile în luna mai s-au ridicat la 73,5 milioane euro, față de 68,1 milioane euro în mai anul trecut. Au crescut și importurile, dar acest lucru nu este îngrijorător. Soldul este pozitiv, Iașul încasând din exterior cu 9,7 milioane euro mai mult decât cheltuiește. În mai anul trecut, soldul pozitiv era de doar 3,4 milioane euro. Îmbucurătoare este și creșterea cu 4% în decurs de un an a numărului de angajați, și scăderea corespunzătoare a numărului de șomeri. Mai mulți salariați înseamnă mai mulți bani pe piață și, implicit, afaceri mai bune pentru comercianți. Una peste alta, viitorul sună binișor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *